Acupuncture et homéopathie
Translate
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Derniers sujets
» Informatii programari la sediul Institutului
Aujourd'hui à 3:03 pm par Dr.Ioan

» Narcissisme traitement homéopathique
Jeu Sep 21, 2017 7:55 am par Dr.Ioan

» L'action d'acupuncture
Jeu Sep 21, 2017 7:54 am par Dr.Ioan

»  Hernie discale apres la chirurgie
Jeu Sep 21, 2017 7:51 am par Dr.Ioan

» Thyroïdite - traitement homéopathique
Mer Sep 13, 2017 8:03 pm par Perseu

» Diabéte neurogéne
Sam Aoû 05, 2017 1:51 pm par Dr.Ioan

» Coma discussions
Ven Juil 21, 2017 8:09 am par Dr.Ioan

» Agaricus blazei
Mer Juil 05, 2017 11:47 pm par Dr.Ioan

-

Add to netvibes

-

301 Redirect Code Generator Tool

Get our toolbar!
[Valid RSS]
Flux RSS


Yahoo! 
MSN 



IPOTEZE STIINTIFICE DESPRE MODUL IN CARE ACTIONEAZA TERAPIA BOWEN

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Aller en bas

IPOTEZE STIINTIFICE DESPRE MODUL IN CARE ACTIONEAZA TERAPIA BOWEN

Message par Cernev le Dim Jan 10, 2010 12:57 am

de Dl.Dan Amato - Instructor Bowtech din S.U.A.
Terapeutii Bowen au constatat, pe parcursul activitatii lor, un fapt
uimitor : corpul uman are o extraordinara abilitate de a se vindeca singur, dar
trebuie sustinut si ghidat in acest demers. Uneori pot aparea insa obstacole in
aceasta auto-vindecare, deoarece corpul poate ramane “blocat” pe frecventa
activitatii sistemului nervos simpatic.
Cercetatorul medic osteopat Irwin Korr a declarat ca atunci cand corpul se
afla “blocat” in aceasta stare de hiper-inervatie simpatica, el nu se poate
vindeca singur (Korr, I.M, 1979). Tehnica Bowen , asa cum s-a constatat stiintific, are efectul de a
echilibra sistemul nervos autonom (Whitaker, J., 1997).
Un alt motiv pentru care corpul se poate bloca in efortul de auto-vindecare
il constituie restrictiile care pot aparea in organism din diverse cauze. In
viziunea acestui articol, restrictia
denumeste orice perturbare a tesutului moale care impiedica trupul sa se miste
liber. Restrictiile pot aparea datorita unei multitudini de factori, cum ar fi
: utilizarea habituala excesiva a anumitor muschi, pozitii defectuoase habituale
ale corpului, stress, deshidratare si rigidizare a fasciei musculare,
contracturi partiale cronicizate ale anumitor muschi (care afecteaza si
miscarea altor grupe de muschi) (Korr, I.M., 1975), precum si accidentarile,
care se pot solda cu restrictii ulterioare de miscare a corpului, care raman
chiar si dupa ce rana s-a vindecat.
Daca restrictia este motivul “blocarii” corpului in procesul sau de
vindecare, atunci aceasta restrictie trebuie indepartata, astfel corpul putand
sa se acomodeze mult mai usor . De obicei acomodarea este luata in consideratie
numai cand e vorba de un raspuns al organismului vis-à-vis de o ranire, dar
corpul uman se acomodeaza permanent. Asadar pentru ca orice proces de vindecare
sa poata avea loc, trebuie sa ii usuram corpului nostru acomodarea.
Miscarile specifice utilizate in Terapia Bowen , datorita unicei lor
configuratii de deplasare transversala a structurilor musculare, sunt in masura
sa elimine restrictiile corpului. Terapeutii Bowen observa acest aspect
important in lucrul cu pacientii lor, la care se observa o certa imbunatatire a
posibilitatii de miscare a corpului, chiar imediat dupa o sedinta Bowtech.
Ca si remediile homeopatice, terapia Bowen se ofera in doze mici. Mai intai
sunt executate doar cateva miscari (de obicei doua pana la patru, depinzand de procedura care este aplicata),
iar apoi urmeaza o pauza de minimum doua minute, care sa ii permita corpului sa
raspunda. Terapeutii trebuie sa astepte
chiar si mai mult de doua minute, daca
organismul pacientul are un raspuns puternic ; a adauga si alte miscari
in timp ce corpul raspunde inca puternic la miscarile anterioare nu este
intelept, deoarece aceasta atitudine nu tine cont de inteligenta innascuta a
organismului uman.
Pe parcursul unei sedinte, pacientii sunt pozitionati in asa fel incat
musculatura sa ramana cat mai relaxata, pentru a permite o cat mai buna
transmitere a informatiei declansate de miscarile Bowen. Configuratia unei
miscari Bowen este urmatoarea : terapeutul isi pozitioneaza degetele pe varful
corpului muschiului (pe creasta muschiului), sau al tendonului, sau al
ligamentului. Degetele doar misca usor pielea, fara sa deranjeze tesutul de sub
piele , deplasand-o catre marginea muschiului (de obicei spre laterala, pentru
a executa apoi o miscare mediala). Tom
Bowen, creatorul acestei tehnici , a descoperit ca atunci cand au fost
executate miscari mediale asupra muschilor, acestia s-au relaxat, iar cand au
fost executate miscari laterale, muschii au avut tendinta de a se contracta
usor. Bowen numea miscarile laterale
“miscari antagoniste”. Motivul pentru
care cat mai multa piele se deplaseaza intr-o directie opusa miscarii pe care
urmeaza sa o executam este acela ca muschiul trebuie sa realizeze deplasarea pe
o distanta cat mai mare in timpul executarii miscarii propriu-zise. Dupa ce
deplasam pielea in directie opusa, provocam muschiul pe laterala, aplicand
presiune in acea zona, “deranjand” oarecum pozitia obisnuita de repaus a acelui
muschi sau tendon.
Tragerea pielii in acest mod permite moleculelor de colagen, structurate
sub forma unui lant, sa fie si mai mult intinse. Acest lant de molecule este
deci intins in cel mai eficient mod posibil, si anume de-a curmezisul.
Cercetarile au aratat ca intinderea de acest gen, transversala, creeaza un puternic
curent piezoelectric (Shamos, M.H., 1967). Acest curent creat de miscarea
Bowen, realizata transversal peste muschi, este suficient de puternic pentru a
inlatura chiar si cea mai puternica restrictie posibila, ducand la eliminarea
ei. Miscarea transversala a muschiului se numeste in Bowtech “provocare”, si
este mentinuta pentru diferite perioade de timp (de la doua la douazeci de
secunde), depinzand de locul unde este efectuata miscarea. Muschii mai mari au de obicei nevoie de
provocari mai indelungate. La finalul acestei provocari, terapeutul mentine
presiunea usoara aplicata asupra muschiului, tendonului sau ligamentului si
“roleaza” lent cu degetele peste muschi sau tendon, completand astfel o miscare
Bowen.
Miscarile Bowen sunt structurate in proceduri, care se adreseaza
diferitelor zone ale corpului. Exista de asemenea si miscari specifice in
anumite proceduri, miscari numite de Bowen “opritori” , sau “stoppers”. Aceste
miscari izoleaza energetic o anumita zona, considera Tom Bowen, ceea ce permite
muschilor din zona delimitata de actiunea “stopperilor” sa se relaxeze, sa se
normalizeze (precum se elibereaza tensiunea intr-o banda elastica). Bowen a reusit sa stabileasca locatiile
corecte si secventele de miscari prin combinarea estimarii vizuale cu intuitia,
cu estimarea tactila (tensiunea tesutului, caldura, raceala si vibratia) si cu
procesul incercarilor successive. Abilitatile lui de a aprecia corect , precum
si experienta sa, l-au ajutat sa decida cate miscari trebuie executate inainte de
a realiza o pauza. Daca nu exista nici o tensiune in muschi, se poate continua
sedinta ; daca muschiul se simte a fi incordat sau in spasm, trebuie acordat
corpului un timp mai lung. Accidentarile creeaza restrictii (vom discuta
aceasta mai tarziu), restrictii la care corpul trebuie sa se acomodeze pentru a
putea functiona cat mai aproape de normal.
Aceasta acomodare presupune ca trupul sa se miste in asa fel incat sa poata
continua sa functioneze, in ciuda limitarii create de restrictia respectiva.
Deoarece corpul nu poate sa elimine multe restrictii, acestea pot subzista si
dupa ce ranile care le-au provocat s-au vindecat. Aceste restrictii afecteaza
apoi restul corpului, deoarece intr-o structura de tensiune-in-echilibru , cum
este structura corpului uman, orice tensiune intr-o anumita zona va influenta
negativ intregul corp, care este o unitate de sine statatoare. Modelul de
explicatie propus de acest articol este o incercare de a dezvalui mecanismele
prin care terapia Bowen creeaza oportunitati pentru o acomodare pozitiva a
organismului uman si o sustinere a acestor explicatii prin dovezi stiintifice
autentice.
TENSIUNE-IN-ECHILIBRU - Un alt model structural al corpului uman
Pentru a intelege cum actioneaza tehnica Bowen,este necesar sa ne raportam
la corpul uman dintr-o alta perspectiva decat cea cu care suntem obisnuiti de
atata timp. La cursurile de Anatomie si Fiziologie am invatat ca scheletul este
ca un cadru stabil care sustine tot restul corpului. Cercetarile mai noi in
domeniul anatomiei dovedesc insa faptul ca organismul uman este de fapt o structura bazata pe tensiune in echilibru
(Ingber, D. 1998). Acest lucru inseamna ca oasele sunt sustinute practic de
muschi, tendoane si ligamente care exercita o tensiune continua ce asigura
integritatea corporala. Domul geodezic al lui Buckminster Fuller este un
exemplu de structura bazata pe tensiune in echilibru. Este construit din bare
rigide sudate in forme ce se repeta (triunghiuri etc) astfel incat orice
tensiune sau presiune sa fie dispersata in intreaga structura. Uriasele domuri
care acopera stadioanele nu ar putea rezista daca nu ar fi construite pe
principiul tensiunii in echilibru. Domurile geodezice sunt foarte rezistente,
insa nu au nici un fel de mobilitate sau flexibilitate. Sculptorul Kenneth
Snelson, unul din elevii lui Fuller, a folosit ideile mentorului sau ca sursa
de inspiratie pentru a crea o versiune mai eleganta a arhitecturii bazata pe
tensiune in echilibru. In sculpturile sale, Snelson a separat elementele care
tin tensiunea de cele care suporta presiune. Aceasta separare a conferit
flexibilitate sculpturilor sale, fara ca ele sa isi piarda rezistenta.
Lucrarile acestui sculptor sunt o ilustrare mai clara a trupului uman ca
structura bazata pe tensiune in echilibru.

Cand Snelson i-a aratat lui Fuller sculptura sa, invatatorul i-a
constientizat imediat insemnatatea. El a creat termenul de tensiune in
echilibru (tensegrity), care inseamna
integritate in tensiune.
Cercetatorul Donald Ingber a aplicat acest concept corpului omenesc. Ingber
si-a dat seama ca “ in complexa structura bazata pe tensiune in echilibru ce
exista in fiecare dintre noi, oasele sunt barele rigide iar muschii, tendoanele
si ligamentele sunt elementele ce preiau si disperseaza tensiunea.” Daca
muschii nu ar mai exista in perechi pozitionate opus, acestia nu ar mai
constitui elemente de tensiune. Exista cu toate acestea si un aspect neplacut
in ceea ce priveste muschii (precum si tendoanele si ligamentele) ca elemente
de tensiune. Daca apar restrictii de miscare, corpul isi pierde din rezistenta
si flexibilitatea care il descriu ca fiind o structura bazata pe tensiune in
echilibru. Fortele de tensiune nu mai sunt echilibrate optim, astfel ca unii
muschi trebuie sa stea partial incordati pentru a contracara dezechilibrul si a
asigura stabilitate tensiunii in echilibru. Acesti muschi partial incordati
exercita o actiune mecanica asupra altor structuri, tragandu-le si scotandu-le
din alinierea optima, cum ar fi cazul coloanei vertebrale. De asemeni, ei pot
atinge senzorii de perceptie a durerii, pe care ii pot si activa (George
Boeree). Restrictiile de miscare pot atinge acesti senzori in asa fel incat
creeaza dureri in zone unde nu exista nici urma de vatamare. Cu cat exista mai
multi muschi partial contractati pe perioade prelungite de timp, cu atat este
mai putina energie disponibila pentru restul corpului. O limitare sau
restrictie de miscare intr-o anumita regiune a unei structuri bazate pe
tensiune in echilibru amplifica tensiunea in toate celelalte componente ale
respectivei structuri, ceea ce mareste pericolul vatamarilor, intrucat
flexibilitatea scade expunand structura eventualelor accidente.
Acesta este cazul atletilor ce par invulnerabili la astfel de probleme,
insa, dupa prima vatamare, par sa devina predispusi spre complicatii de acest
gen. Restrictiile de miscare pot ramane chiar si in ranile vindecate. Tensiunea
rezultata si permanentizarea ei pot afecta viteza si coordonarea unui atlet si
prin urmare si performantele sale. Pentru a ajuta cu adevarat un atlet sa
atinga o stare optima de sanatate, nu este suficienta doar indepartarea
durerii. Restrictiile de miscare si tensiunile peste limita trebuie tratate
pentru ca organismul sa isi poata recapata coordonarea si rezistenta si sa
devina mai putin inclinat spre vatamari. O structura bazata pe tensiune in
echilibru in care exista multiple restrictii de miscare nu mai poate propaga
forta impactului in toate componentele pentru a-i dispersa energia si a-i
neutraliza efectul. In loc sa fie raspandita in intreg trupul, forta unei
vatamari se va comprima intr-o singura regiune cauzand o stricaciune mult mai
serioasa in acea zona.
O astfel de structura compromisa nu permite corpului sa functioneze la
maximum de eficienta si flexibilitate, unii muschi fiind astfel mai solicitati
decat altii. Trupul poate rezista o vreme in aceste conditii, insa pe masura ce
apar tot mai multe vatamari, numarul crescand de restrictii de miscare
compromit putin cate putin reteaua de corporala de tensiune in echilibru.
Numarul ridicat de restrictii de miscare, si rigidizarea care rezulta
inevitabil pot conduce la dureri si
pierderi de energie. Desi problema a devenit din ce in ce mai grava, in acest
moment clientul apeleaza la specialist, cautand alinare. Este un tribut platit
trupului pentru a continua sa functioneze.
Exista de asemeni dovezi ca structura de tensiune in echilibru a corpului
este o alta cale de comunicare, prin care acesta percepe mediul inconjurator si
raspunde la stimuli (Pienta,K.J. si Coffey, D.S., 1991). “Acest transfer de
informatii este posibil si poate avea loc prin transferul direct al energiei
vibrationale prin intermediul miscarii undelor armonice. Propagarea undelor
de-a lungul unui traseu poate trece informatia prin intensitatea si frecventa
undei care se propaga prin el.” Pienta si Coffey spun ca “Aceasta circulatie a informatiei poate fi
reglata prin atingerea si stapanirea cablului de tensiune, asemeni cu chitara
sau vioara care este acordata pe diferite note prin presarea
corzilor.”(Pienta,K.J. si Coffey, D.S., 1991). Cercetarorii sunt de parere ca
trupul este capabil sa sesizeze unde este libertate de miscare si unde exista
rigiditate sau tensiune pe baza modificarilor care apar la nivelul vibratiei
din reteaua de tensiune in echilibru. Este cunoscut de catre oamenii de stiinta
faptul ca muschii emit anumite sunete cand sunt pusi in miscare, insa ceea ce
pentru cercetatori constituie simple sunete, pentru trup poate reprezenta o simfonie de informatii.
Corpul ar putea fi capabil sa faca distinctia intre nota emisa de un muschi ce
functioneaza perfect si unul limitat in miscari sau partial contractat. Ca in
orice simfonie, o nota falsa este foarte usor de identificat.
Datorita diferitelor lungimi, tensiuni si restrictii de miscare, fiecare
muschi, tendon sau ligament va emite probabil o nota diferita in sistemul de
tensiune in echilibru. O miscare Bowen ofera corpului stimuli vibrationali
precisi. Autorul este de parere ca miscarile Bowen utilizeaza tensiunea in
echilibru a corpului pentru a transmite informatii, contractand si relaxand
muschii, tendoanele sau ligamentele si ca organismul este capabil sa descifreze
respectiva nota, luand astfel la cunostinta necesitatea inlaturarii unei
restrictii de miscare.
Sistemul de tensiune in echilibru ofera un raspuns instantaneu corpului
astfel incat acesta va sti imediat care regiuni au libertate deplina de miscare
si care nu.
Pienta si Coffey au tras urmatoarea concluzie: “un sistem de tensiune in
echilibru in care exista tensiune/presiune si care formeaza matricea tesuturilor
poate transmite informatii in mod armonic si termodinamic. Natura bazata pe
tensiune in echilibru a matricei tesutului ii permite acestuia sa perceapa, sa
faca transferuri si sa actioneze in procese intracelulare si
extracelulare.”(Pienta,K.J. si Coffey,D.S., 1991)
PROPRIETATILE PIEZOELECTRICE ALE UNEI MISCARI BOWEN

Proprietetile unei miscari Bowen ce permit inlaturarea restrictiilor de
miscare din corp au legatura cu natura piezoelectrica a colagenului.
Majoritatea formelor de tratare a trupului creeaza curent piezoelectric, insa
miscarile Bowen creeaza un curent mai puternic intrucat miscarile sunt
executate diagonal pe suprafata colagenului. In general, celelalte terapii
apasa diferite portiuni ale corpului astfel incat alte structuri limiteaza
nivelul pana la care se poate intinde colagenul. Colagenul are proprietati care
se aseamana foarte mult cu efectele piezoelectrice.(Shamos, M.H., 1967). Pierre
si Paul-Jacques Curie au descoperit efectul piezoelectric in 1880.
Aplicand o forta mecanica unui cristal
piezoelectric, se produce un curent (efect piezoelectric direct). In 1881,
Gabriel Lippmann a emis teoria ca ar trebui sa existe si un efect piezoelectric
contrar, fapt demonstrat de fratii Curie un an mai tarziu. Aplicarea unui curent
asupra unui cristal piezoelectric conduce la deformarea acestuia (Encyclopedia
Britanica, Inc.2002) (Enciclopedia fizicii, 1991) (Cercetarile lui Wolfram)
(Materiale piezoelectrice. 1978). “Piezoelectricitatea din colagen pare
sa provina din actiunea unei intinderi transversale asupra moleculelor fibroase
orientate sub forma de lant lung, efectul obtinut fiind o dizlocare a
incarcaturii electrice, datorata distorsiunii anumitor legaturi incrucisate din
structura moleculara, probabil legaturile de hidrogen. Acest efect
inregistreaza un maxim in cazul intinderilor transversale si un minim in cazul
actiunilor musculare pur compresive sau de incordare propriu-zisa (Shamos,
M.H., 1967). Aceasta inseamna ca a presa asupra unui muschi (compresie) sau a
actiona in lungimea muschiului (tensiune) sunt actiuni care creeaza mai putin
curent decat a impinge transversal peste muschi (intindere transversala-miscare
Bowen).
O miscare Bowen creeaza intindere
transversala prin provocarea unui muschi (uneori un tendon sau un ligament) in
mod diagonal, stimuland astfel generarea unui curent piezoelectric de
intensitate maxima. Sunt implicate in proces atat efectele piezoelectrice
directe cat si cele reciproce. Curentul piezoelectric este generat in punctul
unde a fost efectuata o miscare Bowen (efect piezoelectric direct). Acel curent
se raspandeste in colagenul din intreaga structura, comprimandu-se sub forma
unei unde ce se extinde spre exterior in raport cu zona unde a fost efectuata
miscarea Bowen.(efecte piezoelectrice reciproce) (Oschman, J., 2003). Aceasta
unda de presiune desparte intre ele fibrele de fascie, permitand astfel o mai
mare libertate de miscare.
Curentul piezoelectric circula si
prin substanta elementara, care este un material cu consistenta unui gel,
alcatuit din lichid interstitial, proteine de adeziune celulara si
proteoglucide (Marieb, E. 1995) . Proteinele de adeziune celulara actioneaza
precum un adeziv ce lipeste toate celulele conectabile din tesuturi cu matricea
extracelulara.
Proteoglucidele sunt compuse
dintr-o proteina legeta de polizaharide numite glucozaminoglucide(GAG), care
retin apa. Substanta elementara este fluida si actioneaza asemeni unei seve
moleculare sau a unei interfete prin care nutrientii si celelalte substante dizolvate pot fi difuzate
intre capilarele sanguine si celule.”(Marieb, E. 1995). Daca aceasta substanta
elementara isi pierde din hidratare, ea se intareste si astfel rezidurile si
toxinele rezultate din procesele de excretie de la nivelul celulelor pot ramane
blocate in gelul intarit (Oschman, J., 1993). S-a demonstrat ca atunci cand un
curent circula printr-un gel, acesta se transforma intr-o solutie (Tanaka, T.,
1981).
Autorul este de parere ca una din
modalitatile prin care substanta elementara poate pierde apa este impactul
datorat unei vatamari. Acest impact creeaza un curent piezoelectric ce topeste
substanta elementara.(transforma din gel in solutie). Muschii din zona ranii se
contracta pentru a sustine vindecarea. Aceasta contractie musculara stoarce apa
din substanta elementara, aflata temporar in stare lichida de solutie. De
regula, substanta elementara se rehidrateaza atunci cand revine la consistenta
fireasca (cea de gel). Oschman mentioneaza ca atunci cand substanta elementara
trece din starea de solutie la cea de gel, aceasta se dilata absorbind apa si
este astfel capabila sa se rehidrateze (Oschman, J., 2003) In cazul unei
vatamari, curentul dispare rapid, dar muschii ce ocrotesc zona nu permit
substantei elementare sa se dilate si sa absoarba apa pe masura ce revine la consistenta de gel.
Oricum, fara o hidratare adecvata, substanta elementara se intareste. Ea
este atunci mai putin flexibila si astfel poate restrictiona miscarea, ceea ce
creeaza o tensiune excesiva in arhitectura corporala bazata pe tensiune in echilibru.
Aceasta lipsa conduce la un risc accentuat de vatamari in corp.
Autorul considera ca este necesar cel mai puternic tip de curent
piezoelectric,acela ce poate fi generat de o miscare Bowen, pentru a topi
substanta elementara solidificata.
De vreme ce in timpul unei sedinte de Bowtech, corpul este complet relaxat,
nu exista muschi contractati care sa opreasca substanta elementara din a
absorbi apa, astfel ca ea se rehidrateaza cu usurinta in timpul tranzitiei spre
forma initiala de gel. Aceasta permite reziduurilor si toxinelor din acea zona
sa circule liber in afara si sa fie eliminate astfel din organism. Astfel s-ar
putea explica de ce practicienii observa inflamatii sau simptome de detoxifiere
la pacientii lor dupa doua- trei zile de la desfasurarea unei sedinte Bowen.
Eliminand restrictiile de miscare, terapia Bowen elibereaza tiparele de
restrictie a miscarii aparute sub forma obisnuintei, ca raspuns la restrictia
de miscare efectiva. Avand in vedere faptul ca ca structura s-a transformat,
trupul revine la un program de miscare mai vechi (cel dinainte de aparitia
restrictiei de miscare). (Mechner, F., 1995). Este de asemeni important de
notat faptul ca majoritatea miscarilor Bowen sunt corelate cu puncte de
acupunctura, care a fost aratat ca pot manifesta rezistente electrice de la 10
la 100 ori mai slabe in raport cu pielea dimprejurul acelei zone ( Ho, Mae-Wan,
1999). De vreme ce energia urmeaza calea cu cea mai slaba rezistenta iar
miscarile Bowen creeaza curent piezoelectric, este logic a se presupune ca o
parte din acel curent se revarsa in punctele de acupunctura si de-a lungul
meridianelor corespondente, generand efecte cu o sfera mai vasta de actiune, in
intregul corp.
MINI-TSUNAMI
Finalizarea
unei miscari Bowen este la fel de importanta precum miscarea insasi.
Finalizarea este o dizlocare rapida (“plop”) ce genereaza, dupa parerea
autorului, un tip de unde numite soliton. Soliton este diferit de undele
obisnuite, care pierd energie. Daca aruncam o pietricica intr-un lac, vom vedea
inele concentrice ce se raspandesc uniform din punctual de impact. Vom putea
sesiza ca pe masura ce se indeparteaza, valurile (undele) devin din ce in ce
mai mici (slabe).Acest fenomen se produce din cauza ca pietricica dizloca o
anumita cantitate de apa, miscand-o, iar
cand energia impactului este epuizata, valurile nu mai sunt vizibile. Undele
soliton sunt create de o dizlocare rapida sau mutare din loc. Cel mai cunoscut
exemplu de fenomen soliton il reprezinta valurile tsunami, care sunt create de
seisme, eruptii vulcanice sau alunecari de teren/prabusiri de stanci.
Motivul
pentru care undele soliton sunt diferite este acela ca dizlocarea este atat de
rapida, incat apa nu are timp sa se dea la o parte din calea undei de soc, si
astfel intreaga energie este captata de apa. Apa devine vehiculul prin care
energie se misca si in acest fel energia nu este epuizata. Acesta este motivul
pentru care valurile tsunami pot calatori distante atat de lungi fara sa piarda
din energie. (PMEL- “Cercetari asupra valurilor tsunami”)
Exista
multe modalitati de a crea unde in corp deoarece aceste metode genereaza o
cantitate redusa de piezoelectricitate, care poate da nastere unor unde
vizibile in corp. Aceste unde vizibile sunt similare cu cele provocate de
pietricica in apa si sunt cauzate de unda de presiune datorata curentului
piezoelectric. Terapia Bowen creeaza si aceste unde, insa in plus aceasta
terapie mai genereaza inca un tip de unde.
Cand o
miscare Bowen este finalizata, are loc o dizlocare rapida a muschiului de pe
fagasul sau initial, dizlocare despre care autorul crede ca da nastere unei
unde soliton. Undele soliton au unele proprietati interesante. Ele au
proprietati magnetice, “pot transporta cantitati imense de energie pe distante
mari, fara sa sufere pierderi” si “doua unde soliton se pot ciocni, dar pot
iesi din coliziune pastrand aceeasi forma si viteza” (Oschman, J., 2003).
Acesta este probabil un alt motiv pentru care timpii de asteptare sunt atat de
importanti. Acestia lasa timp undelor sa se disperseze inainte de efectuarea
unor noi miscari. Cand un tsunami se afla in largul marii, este foarte greu de
detectat deoarece el nu devine foarte mare pana nu atinge linia tarmului.
Similar, o unda soliton din organism probabil nu poate fi vizibila cu ochiul
liber.
Autorul
este de parere ca undele soliton eliberate in organism creeaza o oscilatie care
limpezeste rezonanta lasata in urma de toxine, boli, vatamari si emotii de
diferite tipuri. Aceasta permite trupului sa isi restabileasca propria
rezonanta naturala. Circulatia undelor soliton prin organism este foarte
facila, intrucat cea mai mare componenta a acestuia o constituie apa; pana si
oasele contin apa.
Exista,
bineinteles, si un factor proprioceptor implicat. Acest fenomen apare dupa
incheierea miscarilor Bowen.
In
timpul unei sedinte de terapie Bowen, cand corpul este relaxat, are loc o
schimbare permanenta a informatiilor receptate de diferitii proprioceptori
datorita intinderii, indoirii si rasucirii efectuate asupra muschiului implicat
in respectiva miscare, motiv pentru care proprioceptorii asteapta apoi miscarea
corpului pentru a se putea ulterior reseta.
Cand
pacientul incepe din nou sa se miste (dupa sedinta de terapie), proprioceptorii
sesizeaza modificarile si pur si simplu se reseteaza pe un alt nivel. Din
aceasta cauza este atat de important pentru pacient sa mearga pe jos dupa
sedinta: aceasta permite proprioceptorilor sa se reseteze la nivelele optime de
tensiune.
CONCLUZIE
Desi sunt
simple, miscarile Bowen au efecte complexe. Pe langa faptul ca au efect asupra
corpului fizic, miscarile Bowen au si un alt tip de efecte asupra persoanei ce
se trateaza. Pacientii declara deseori ca simt o stare de profunda relaxare, un
sentiment de pace launtrica, o centrare plina de calm, o stare mentala mult mai
armonioasa, fara stres, si iau decizii mai inspirate. In lumina acestor efecte autorul deduce ca terapia
Bowen afecteaza trupul intr-un mod integral, aducand armonie in diferitele
sisteme ale organismului.
Terapia
Bowen va fi ideala pentru organizatii precum Crucea Rosie sau Organizatia
Mondiala a Sanatatii. Nu va vindeca numai ranile fizice, ci va elibera pe
supravietuitori de traumele pe care le-au trait. De asemeni va conferi celor ce
trateaza victimele o stare de calm, prospetime a gandurilor, luciditate si o
mai mare rezistenta la stress, astfel ca ei vor putea lucra mai mult timp fara
sa aiba nevoie de pauza.
avatar
Cernev
Scolar
Scolar

Numarul mesajelor : 1639
Varsta : 57
Puncte : 32955
Data de inscriere : 19/10/2009

Revenir en haut Aller en bas

Re: IPOTEZE STIINTIFICE DESPRE MODUL IN CARE ACTIONEAZA TERAPIA BOWEN

Message par ramona le Jeu Déc 16, 2010 12:51 pm

BUNA!ion urma unei fracturi de cot am ramas cu o pareza de nerv ulnar,am efectuat o operatie plastica pt nerv acum o luna jumatate si nu am nici o imbunatatire.credeti ca cu tehnica bowen pot recupera functia nervului...va multumesc
avatar
ramona

Numarul mesajelor : 8
Puncte : 25070
Data de inscriere : 10/12/2010

Revenir en haut Aller en bas

Re: IPOTEZE STIINTIFICE DESPRE MODUL IN CARE ACTIONEAZA TERAPIA BOWEN

Message par Korsakov le Jeu Déc 16, 2010 3:41 pm

- Poti incerca . E de durata tratamentul .
avatar
Korsakov
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 2255
Varsta : 70
Puncte : 29562
Data de inscriere : 22/05/2010

Revenir en haut Aller en bas

Re: IPOTEZE STIINTIFICE DESPRE MODUL IN CARE ACTIONEAZA TERAPIA BOWEN

Message par Contenu sponsorisé


Contenu sponsorisé


Revenir en haut Aller en bas

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Revenir en haut


 
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum