Despre agricultura ecologica cu Andreea Cosoveanu

Autor : Andreea Cosoveanu
Alaturandu-se formului nostru Andreea Casoveanu mi-a trimis ceste materiale deosebit de interesante despre cultura capsunilor si metode naturale de starpire a daunatorilor culturilorde capsuni .
Reamintesc faptul ca aceste fructe au afect benefic in multe boli cronice, inclusiv cancerul .
Esclus capsunile tratate chimic sau cele modificate genetic .
Am speranta sa ne mai transmita din cunostintele dansei despre agricultura ecologica .
O alimentatie ecologica sanatoasa este singura noastra sansa de a nu ne inbolnavi - " suntem ceea ce mancam " .
Are toata sustinerea si aprecierea mea pentru acest demersul dansei spre agricultura ecologica, omul nu s-a adaptat alimentatiei chimice bazate pe aditivi ce au efect inductor de patologii cronice grave .

Importanta culturii Autor : Andreea Cosoveanu Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialuluimarede productie, calitatii fructelor, continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului.
Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie).
Capsunul este o specie precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna, pana in octombrie.
Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive.
In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, productii ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural.
Taxonomic genulFragariaeste incadrat in familiaRosaceae, ordinulRosales, subclasaRosidae, clasaDicotyledonae, SubincrengaturaAngiospermae, IncrengaturaSpermatophytae.
Alaturi de frag, din familiaRosaceaemai fac parte macesul (Rosa canina), smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius), toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala.
Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari, provenind din speciile americaneFragaria virginianasiFragaria chiloensis(fragii de Virginia si fragii de Chile). Din hibridarea acestor doua specii a rezultatFragaria grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate.
Pe teritoriul tarii noastre, in flora spaontana regasim 3 specii ale genuluiFragaria:Fragaria vesca sylvestris,Fragaria viridis (collina)siFragaria elatior.
Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.
Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc.
Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte mult timp, dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia specieiFragaria grandiflora.
Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie), semiremontante (fructifica atat primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice - o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre deosebire de soiurile semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara).

Principalele soiuri cultivate

Soiurile neremontante sunt:

1.Gorella
A fost obtinut in Olanda, comercializat in jurul anului 1960. Are o comportare foarte buna, atat in camp cat si in culturile fortate. Planta este viguroasa, prezinta numerosi stoloni, cu frunze inalte verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, seceta si principalele boli. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta.
Frunzelesunt inalte, cu foliola mediana usor rotunjita. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus). Culoarea lor este verde deschis.
Fructelesunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat. Au suprafata neregulata. Culoarea lor este rosie-intensa lucioasa, cu achene dese asezate pe conturul fructului. Masa fructului variaza intre 10-19 g. Pulpa este rosie-portocalie, fara goluri consistenta si intens aromata. Recoltarea are loc in prima decada a lunii iunie.
Inflorescentaeste de tip hermafrodit, prezinta axe secundare, este de regula mai scurta decat frunza. Este de dimensiune mijlocie, cu sepalele mai lungi decat petalele.

2.Pocahontas
Este un soi viguros, plantele cresc rasfirate, si formeaza numerosi stoloni violacei, originar din Statele Unite, si se comercializeaza din anii 50. Este un soi de asemenea rezistent la ger, seceta si principalele boli, dar este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). Potentialul productiv este mai mare decat la Gorella, S. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta.
In general, productiile depasesc 20 t/ha.
Frunzeleau culoarea verde-inchis, cu foliola mediana mare, puternic gofrata (incretita) cu marginea limbunlui involuta.
Fructelesunt mari, 10 g, de culoare rosu-inchis, lucioase, , conic alungite, uneori cu gat, alteori puternic latite. Achenele sunt mici, destul de dese, galbene verzui ingropate superficial in pulpa. Caliciul este foarte mare si se detaseaza usor, rupand o portiune din pulpa. Aceasta este de culoare rosu intensa, cu o retea albicioasa, este consistenta si suculenta, prezinta un gol mare in centru. Este cam acida si slab aromata.
Inflorescentaeste de asemenea de tip hermafrodit, este scurta cu 2 axe secundare. Au forma de cupa, cu petalele albe. Caliciul este format din 12-14 sepale, are dimensiuni mari. Sepalele sunt lobate, mai lungi decat petalele. Dupa caderea petalelor, sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in intregime.

3.Red Gauntlet
Un soi englezesc, care se preteaza atat pentru cultura in camp, cat si pentru cultura fortata in sere. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. A fost comercializat incepand cu anul 1957. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. Soiul este rezistent la secetea, la ger si principalele boli, in special la fainare. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha.
Frunzelesunt mari, verzi si lucioase, cu foliola mediana rotunjita, ondulata.
Fructeleau pedunculii rezistenti, motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. Fructele au intre 10-12 g, sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. Culoarea este rosu inchisa, ca si pulpa, care este mai roza in interior. Achenele sunt mici, ingropate superficial. Pulpa este consistenta, acidulat-dulce, destul de aromata, potrivit de suculenta.
Inflorescentaeste hermafrodita, si contine in medie 7 flori. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu sepalele.

4.Regina
Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Soiul este de origine din Germania, introdus in cultura in anul 1951.
Este destul de rezistent la seceta si ger, dar sensibil la boli. Potentialul de productie nu este satisfacator, acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare.
Frunzelesunt mari, larg-eliptice, ondulate, verde deschis cu luciu slab.
Fructelesunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina pe suprafata. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita, si sunt ingropate superficial in pulpa. Aceasta este destul de consistenta, rosu portocaliu la periferie si roz deschis in centru, dulce-acidulata si cu o aroma puternica, asemanatoare cu cea a fragilor de padure. Golul central al fructului este foarte mic sau absent. Calicul este foarte mare, usor detasabil de fruct. Sepalele sunt lungi, uneori rasfrante in afara.
Inflorescentaare lungime variabila, este hermafrodita, cu petale albe galbui sau albe verzui. Inflorescentele au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare.

5.Senga Sengana
Este ca si Regina un soi de provenienta germana, comercializat din anul 1962. Se coace cu putin inainte de soiul Red gauntlet, si la 3 zile Gorella. Planta este viguroasa, dar formeaza putini stoloni. Creste cu un frunzis bogat. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la fainare. Este insa sensibil la Botrytis cinerea - putregaiul cenusiu. Potentialul de productie este foarte ridicat, obtinandu-se 25-30 t/ha.
Frunzelesunt mici, verde inchis, cu foliola mediana rotunjita si plana.
Fructelesunt mari, 10-15 g, scurt conice, cu baza dreapta, sfero-conice, uneori cu varful latit, de culoare uniforma rosie inchisa, cu luciu pronuntat. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului. Achenele sunt mici, potrivit de ingropate in pulpa fructului. Caliciul este mic si usor detasabil. Pulpa este consistenta, aromata puternic, cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. Daca nu se recolteaza la timp, fructele capata o culoare vinetie.
Inflorescentelesunt hermafrodite, foarte numeroase, mai scurte decat frunzele, contin intre 6-9 flori mici cu petale albe usor colorate in roz. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului.

6.Talisman
Un soi de origine britanica, introdus in culturi in anul 1955, si din 1959 si in tara noastra. Are o coacere tarzie. Planta are numerosi stoloni, portul rasfirat si vigoare mijlocie. Are o rezistenta mare la ger, este rezistent la putregai (Botrytis cinerea), la fainare si la Mycosphaerella. Este deosebit de productiv (20-27 t/ha) si in utlimii ani fructifica si toamna.
Frunzelesunt mici de culoare verde-deschis, cu foliola mediana rotunjita, asimetrica, involuta.
Fructelesunt de marime mijlocie (11-14 g), conice si aparent costate, aplatizate lateral si cu varful ascutit sau obtuz. Culoarea acestora este rosu-portocaliu, potrivit de lucioase. Caliciul este mare si alipit de baza fructului. Achenele sunt mici si rare, ingropate superficial in fruct. Pulpa fructului este consistenta, cu golul central mic sau absent, suculenta si potrivit de aromata.
Inflorescentelehermafrodite sunt numeroase, scurte si groase. In medie acestea contin 9 flori de marime potrivita situate atat in interiorul frunzisului cat si la periferie.

7.Benton
Un soi cu coacere tarzie, provenind din SUA, cu plante viguroase care formeaza un numar mediu de stoloni. Gustul fructelor este mediocru, productivitatea mare (400-500 g fructe la o planta), iar recoltarea se face in a doua decada a lunii iunie.
Fructele sunt de marime potrivita, sunt conic alungite cu varful ascutit sau obtuz, si au culoarea rosu mat. Caliciul este mic, cu desprindere usoara. Pulpa este intens colorata, cu consistenta potrivita.
Inflorescentele sunt numeroase, cu ax scurt.

8.Aiko
Un soi de provenienta tot americana, rezistent la ger si la seceta, cu prodctie de 400-500 g la o planta. Planta are vigoare mijlocie, tufa este rara si formeaza numerosi stoloni. Inflorescentele au flori hermafrodite si sunt mai scurte decat frunzele.
Fructelesunt mijlocii spre mari, conice, de culoare rosu-aprins, si au achenele ingropate superficial in pulpa. Pulpa este foarte slab colorata in roz si prezinta un gol in mijloc. Este foarte consistenta, dar calitatile gustative si aroma lasa de dorit. Caliciul este mare si se desprinde greu de fruct.
Acest soi prezinta tendinte mari de remontanta in anumiti ani, de aceea anumiti autori il incadreaza in categoria soiurilor remontante - G. Mihaescu.

9.Dukat
Dukat este un soi polonez, cu fructe mijlocii de 8-13 g, de culoare rosu inchis, de calitate superioara soiului Red Gauntlet in ceea ce priveste gustul. Are un bun potential productiv.
Mai mult aici :
http://www.freewebs.com/ceahlaul/apps/wiki/capsun-cultura

Autor : Andreea Cosoveanu
Viroze
Sunt multe viroze la capsun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor, altele se gasesc in stare latenta, cum este cazul patarii frunzelor - Strawberry motley virus, de aceea se recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat.
Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc..

Micoze

-Fainareaprodusa deSphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide: Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc.
-Manaeste produsa dePhytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca.
-Mana comunaeste produsa dePhytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.
-Patarea brunaeste produsa deDendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita.
-Patarea albaa frunzelor este produsa deMycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate.
-Patarea rosiea frunzelor este produsa de ciupercileMarsonia fragariae,Fabrea earlianasiDiplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate.
-Putregaiul cenusiueste produs deBotrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate.
-Vestejireaplantelor se produce datorita ciuperciiVerticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.

Insecte daunatoare

1.Afidele
Se mai numesc paduchii de frunze. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului, dintre care amintim pe cea mai frecventa -Myzus fragariae- Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic, prin oua nefecundate. Are mai multe generatii pe an. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. Frunzele atacate se rasucesc, se usuca si cad. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct, mai sunt si transmitatori de viroze, aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt.

2.Acarienii
Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni, reprezentati de speciileTarsonemus fragariae- Paianjenul capsunului,Tetranychus urticae- Paianjenul rosu comun, etc.
Tarsonemus fragariaeare 6-7 generatii pe an. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei, apoi se brunifica cu timpul. Masculul este mai mic decat femela. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei, in mugurele central. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Frunzele atacate se incretesc, devin brune si casante.
Tetranychus urticaeare 5-6 generatii pe an. Femela are corpul ellipsoidal, galben roziu apoi portocaliu. Masculul are corpul piriform, galben verzui apoi brun. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. Pe frunzele atacate apar pete galbui, corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Cand atacul este foarte puternic, petele acopera frunza in intregime, frunza care se usuca in final. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor, deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila, iar daca nu, se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona, in timp util inainte de aplicarea tratamentului.

3.Gargarita neagra sauAnthomus rubi
Ataca frunzele si florile, din mai pana in iunie, in cursul noptii. In restul anului, larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor.

4.Gandacul capsunului, sauGalerucella tenella
Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Larvele apar esalonat, incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. Daca atacul este puternic, plantele se usuca si pier.

5.Gandacul paros -Epicometis hirta
Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta, chiar daca plantele supravietuiesc.

6.Nematozii
Sunt o clasa de viemri cilindrici cu corp lung si nesegmentat, care prezinta dimorfism sexual. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Dintre acestia, cele mai importante specii sunt:
-Meloidogyne hapla. Femela matura are corpul in forma de para, cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. Atacul se manifesta mai ales pe radacini unde se formeaza gale, datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul nematodului, servindu-i drept protectie si sursa de hrana. In final plantele atacate se usuca.
-Aphelenchoides fragariae. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Traieste in toate organele plantei, in care patrunde prin stomate si prin rani. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor, precum si rasucirea lor. Florile se deformeaza si se atrofiaza. Plantele atacate nu mor, dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol.
-Ditylenchus dipsaci. Este un nematod polifag. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici, cu aspect viermiform. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat, cu petiolul scurt si rasucit. In final plantele mor.

7.Alti daunatori

Cartita -Talpa europaea
Este un mamifer mic, insectivor, subteran, cu corpul cilindric, blana neagra si catifelata, ochi mici acoperiti de o membrana. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice, adaptate sapatului de galerii. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte, si dreneaza si aereaza solul. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Se poate combate prin momeli toxice.

Coropisnita -Gryllotalpa grylootalpa
O insecta din ordinul Ortoptera, cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat, de forma unor lopeti. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol, care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200-300 de oua. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred, paios. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice.

Limaxul -Agriolimax agrestis
Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins.
Restul aici
http://www.freewebs.com/ceahlaul/apps/wiki/capsuni-cultura

Quercetinul se gaseste din abundenta in capsuni, iar extractul total de Quercetin de inhiba proliferarea celulelor canceroase.
http://www.freewebs.com/ceahlaul/apps/wiki/capsunile-au-efecte-anticancerigene

[quote="Dr.Ioan"]Quercetinul se gaseste din abundenta in capsuni, iar extractul total de Quercetin de inhiba proliferarea celulelor canceroase.

Noi avem un extract concentrat de Quercetin extras din capsuni .
Este eficient .

[quote="Dr Tanase"]

Dr.Ioan a écrit:Quercetinul se gaseste din abundenta in capsuni, iar extractul total de Quercetin de inhiba proliferarea celulelor canceroase.


Si ...faci cercetari la Posada ?

Pe capsuni ?

[quote="Dr.Ioan"]Quercetinul se gaseste din abundenta in capsuni, iar extractul total de Quercetin de inhiba proliferarea celulelor canceroase.



Capsunile importate sunt iradiate pentru a fi oprit procesul de coacere, cu un risc canerigen mare la care se adauga concentratia mare de azot utilizata ca ingrasamant chimic . Azotul se transforma in nitrozamine ce induc cancer .
Deci !

Nu mai mananc capsuni .
Groaznic .

[quote="Dr.Ionescu Sterian"]

Dr.Ioan a écrit:Quercetinul se gaseste din abundenta in capsuni, iar extractul total de Quercetin de inhiba proliferarea celulelor canceroase.


Capsunile importate sunt iradiate pentru a fi oprit procesul de coacere, cu un risc canerigen mare la care se adauga concentratia mare de azot utilizata ca ingrasamant chimic . Azotul se transforma in nitrozamine ce induc cancer .
Deci !

Mancam cancere !!!

Arpad Dobre
Bromura de metil se foloseste, printre altele, in cultura intensiva a capsunilor si are actiune bactericida, fungicida, erbicida, insecticida, acaricida, nematocida si antivirotica. Pe scurt, ucide tot ce-i verde si viu. Utilizarea acestei substante a fost interzisa in Romania si la nivel mondial..
utilizarea bromurii de metil le poate provoca penumonie chimica, afectiuni ale rinichilor si arsuri ale pielii si ochilor. Dar pe capsunari ii mai paste si alt pericol: iradierea. In 1998 s-a deversat cesiu radioactiv in raul El Tinto din zona Huelva
Sursa stiri.rol.ro


Ce ziceti de asta ?


Link sters
Admin