Protectia fitosanitara:
In cazul unei agriculturi bio, avem in perspectiva mijloace de combatere prin masuri preventive. Intrucat gandirea este una de a descoperi si intelege cauzele si nu doar efectele pentru aplicarea masurilor de protectie.
Cateva solutii de punere in aplicare:
tehnici culturale: evitarea aglomerarii ciorchinilor prin norma de taiere a incarcaturii de ochi (-muguri); expunerea ciorchinilor la lumina (alegerea locului cu expozitie buna la soare, desfrunzire..); un raport optim aparat vegetativ/productie
cunoasterea sensibilitatii soiurilor ne ajuta la punerea in aplicare a deciziilor la nivel de plantatie ca metode de prevenire
cunoasterea pragului de daunare- nivelul de populare al unui daunator, observat intr-un stadiu fenologic, deasupra caruia costurile unor tratamente sunt superioare pierderilor cantitative sau calitative
combatera buruienilor cu ajutorul microorganismelor : combaterea palamidei- Cirsium arvense cu ajutorul ciupercii Puccinia punctiformis; mulcirea solului- acoperirea cu resturi vegetale, paie, rumegus..pentru ca lumina solara sa nu aiba acces la buruieni si astfel ele se deterioreaza si mor, hranind solul. Totusi acestea au un rol pozitiv, ca cel dezbatut mai sus dar si posibilitatea ca acestea sa fie gazde pentru daunatorii din plantatie si astfel sa diminuam riscul de a patrunde agentii patogeni in vita de vie.

Bolile vitei de vie:
Mana –Plasmopara viticola
Simptome:
pete galbene lucioase cu aspect de pete ‘de ulei’ pe partea superioara a frunzelor tinere (luna mai); pe partea inferioara in dreptul petelor apar puncte albe- miceliul ciupercii; tesuturile se usuca; apar in conditii optime- TMZ=14-16 grade C, U>60%, dimineti cu roua, precipitatii mai mari de 5l/mp.
Pe ciorchinii tineri si inflorescenti (mai-iunie), se acopera de un miceliu alb, pufos, ce determina uscarea rapida, ‘putregaiul cenusiu’ sau ‘rot-gris’
Boabele devin pieloase, violet, se zbarcesc si cad si acesta este stadiul de putregai brun sau rot-brun
Carceii, lastarii tineri, mugurii se brunifica si se usuca
Aspectul mozaicat al frunzelor batrane in sepembrie-octombrie- apar pete mici, neregulate, colturoase, brune
Strategia tratamentelor:
primul tratament este legat de aparitia primelor pete cu aspect uleios ce coincide cu fenofaza de inflorescenta degajata=a doua decada a lunii mai. Tratamentele se vor aplica indiferent de riscuri
in anii foarte favorabili aparitiei ciupercii se fac tratamente din 5 in 5 zile
in parcelele foarte afectate, dupa recoltare, pentru limitarea rezervei biologice se recomanda un tratament pe baza de cupru.

Fainarea- Uncinula necator
Simptome:
pe fata superioara a frunzelor- pete decolorate ce pot fi confundate cu mana dar la scurt timp pe ambele fete se acopera de miceliu alb-cenusiu si apare un miros specific de peste
lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel
inflorescentele, boabele tinere (iunie), se acopera de miceliu, se brunifica si cad
boabele ajunse la dimensiune normala (iulie-august) se acopera de un miceliu alb cenusiu ce cuprinde in scurt timp tot ciorchinele. Pielita apare cenusie-bruna, isi pierde elasticitatea, nu mai creste, se produce craparea boabelor. In plantatie se simte mirosul de peste.
Pete superficiale brun-roscat pe coarde(septembrie-octombrie). Nu consituie un pericol in raspandirea ciupercii.
Strategia tratamentelor:
primul tratament se va efectua in fenofaza de 2-3 frunze etalate, cu un produs pe baza de sulf, numai in parcelele foarte afectate cu un an in urma, la soiuri foarte sensibile si cele invecinate cu plantatii foarte afectate sau neintretinute.
Dupa compactare se evalueaza necesitatea aplicarii de tratamente astfel:
daca boabele nu au fost afectate –manifestarea noilor simptome nu va determina o degradare semnificativa a productiei si atunci protectia poate fi suspendata
la un atac usor (10-30% din ciorchini prezinta cateva boabe atinse de fainare), aplicarea a 2 tratamente poate limita evolutia-dar nu sa o si stopeze. In aceste situatii sulful este cel mai recomandat.
Un atac puternic (mai mult de 30%) la ciorchini determina necesitatea unor tratamente regulate cu produse de contact precum permaganganatul de potasiu, sulf pulbere…
Odata trecuta parga, strugurii nu mai sunt sensibili la contaminari . dupa aceasta fenofaza frunzele batrane pot fi infestate cu fainare si atunci putem recurge la tratamente pe baza de cupru, pentru a nu lasa ciuperca sa isi dezvolte formele de conservare hibernale.
Putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea
Simptome:
pe frunze apar pete galbui ce devin rosiatice, in dreptul lor pe ambele fete se formeaza un mucegai cenusiu, frunza se desprinde si cade
pe lastarii tineri (mai-iunie), apar pete de culoare bruna, ce se alungesc, tesuturile se acopera de un mucegai cenusiu, pulverulent
inflorescentele se necrozeaza (iunie)
dupa inflorire rahisul si pedunculul boabelor se usuca si cad
pe boabele mature (august-septembrie) se observa la inceput pete mici, galben-cenusii sau rosu-violaceu. Boabele se inmoaie, crapa si se acopera cu un mucegai abundent , brun-cenusiu, pulverulent ce poate cuprinde intreg ciorchinele
pe coarde, iarna apar scleroti=pustule negre, proeminente ce perpetueaza agentul patogen peste iarna
strategia tratamentelor:
se poate preveni cu rezultate foarte bune cand tratamentele se aplica: dupa inflorit, (a doua decada a lunii iunie), la compactarea strugurilor (a doua decada a lunii iulie); la intrarea strugurilor in parga (a doua decada a lunii iulie)
satisfacator (60-80% eficacitate) aplicand 2 tratamente: primul la sfarsitul infloritului si compactarea strugurilor si al doilea intre inceputul si jumatatea procesului de parga
acceptabile (in anii secetosi), un singur tratament specific inaintea compactarii strugurilor sau la intrarea in parga dar este prea riscant.

Excorioza vitei de vie- Guignardia baccae
Simptome:
toamna, scoarta coardelor se albeste, se acopera cu puncte negre (picnidiile ciupercii) ce vor rezista peste iarna
primavara, la baza coardelor apar ulcere deschise, de 1-2 cm lungime
primii 3-5 muguri nu mai pornesc in vegetatie
lastarii emisi din mugurii ramasi cresc incet, sunt subtiri si scurti
lastarii au o aglomerare de calus la baza, ce determina desprinderea partiala sau totala de coarda mama
pe rahisul ciorchinilor se observa pete ovale sub forma de leziuni brune rosiatice pe care se afla picnidii la fel ca pe coarde
boabele ajunse aproape de maturitate devin albastru violaceu si se acopera cu picnidii, in dreptul carora pielita se intareste
strategia tratamentelor:
strangerea si arderea coardelor
executarea taierilor dupa inceperea ‘plansului’
intretinerea solurilor grele si umede prin inierbare
inaltarea butucului
tratamente pe baza de sulf, cupru, zeama bordeleza
boala petelor rosii- Pseudopeziza tracheiphilla
simptome:
pe frunze apar pete rare, forme variabile, la inceput mici, apoi se extind, o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. Petele au culoare galbena, la inceput, la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii
butonii florali se brunifica
strugurii se ofilesc, se usuca si cad
miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor , sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului
strategii de tratament:
frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard
aratul adanc, forme de conducere semi-inalt
tratament folosit in mod curent impotriva manei, prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L

Eutipa- Eutypa armeniacae
Simptome:
primii muguri nu se mai dezvolta iar mugurii urmatori dau lastari cu dezvoltare slaba cu simptme de scurt-nodare
lastarii de pe bratele afectate au o dezvoltare intarziata
frunzele sunt mai mici, clorozate, marginile se indoaie si se necrozeaza
florile avorteaza
pe coarde si brate se produce o necrozare sectoriala (ca o felie de tort) a lemnului. Tesuturile ce alcatuiesc cambiul, floemul si xilemul se brunifica si devin dure.
Strategia tratamentelor:
lupta este dificila si in majoritatea cazurilor tratamentele se aplica preventiv:
reducerea surselor de infectie prin distrugerea sistematica a lemnului uscat din plantatii
acoperirea cu mastic a ranilor mari rezultate dupa taiere
taierile in uscat la soiurile sensibile trebuie facute cat mai tarziu (februarie-martie)
recepare si dirijarea unui lastar crescut pentru refacerea bratului bolnav sau a tulpinii
daca tulpina este afectata, realtoirea in uscat sau verde este o masura eficace daca portaltoiul este sanatos
tratament cu sulfat de cupru 3% aplicat dupa taiere
2 tratamente cu zeama bordeleza in lunile iulie-august

Esca sau apoplexia- Stereum hirsutum
Simptome:
In evolutia lenta , frunzele se vestejesc pe margine si se usuca
Forma de evolutie rapida sau apoplexia se manifesta in special in lunile iulie-august, in timpul secetei, adesea dupa o ploaie, cand butucul in intregime se necrozeaza
Miceliul ciupercii patrunde in tesuturile plantei, necrozeaza lemnul, formand zone anuale de atac. Cand a cuprins intreaga circumferinta a butucului, aprovizionarea cu apa si elemente nutritive este intrerupta si se produce uscarea.
Strategia tratamentelor:
masurile de combatere sunt greoaie si putin eficace
butucii se scot si se ard
primavara, dupa taieri, se recomanda tratamente cu sulfat de cupru 3-5%

Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens
Simptome:
pe tulpinile multianuale, brate, lemn anual apar tumori sau gale, de forme si dimensiuni diferite. Tumorile sunt la inceput mici, albicioase, spongioase, apoi cresc, devenind brune sau brun inchis, cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos.
Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si ariceala
Cancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate, sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara.
Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici, pe coarde. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad, in anul viitor aparand altele noi. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice.
Butucii atacati au frunzele slab conturate, lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri, frunzele se coloreaza prematur in rosu
Strategia profilaxiei:
infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani
mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni
executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv, arderea celor care au tumori
pe terenurile grele, umede, reci, punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului
vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse, gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 %
in plantatiile batrane, vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate, uscaturile fiind arse. Dupa curatare, vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5%
salvarea butucilor atacati partial, se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor
protejarea plantatiilor impotriva gerurilor, principalul factor de declansare a cancerului bacterian
boli intalnite rar:
antracnoza- in plantatiile situate pe terenuri umede, grele, in primaverile cu ploi intalnim aceasta ciuperca ce ataca doar organele verzi si tinere. Acestea par arse in urma atacului, de unde si numele de ‘carbune’
in zonele umede si calde adesea strugurii pot fi atacati de ‘putregaiul negru’. Pe boabe apar la inceput pete brune, izolate, care cu timpul se extind, devin negricioase si cuprind toata suprafata bobului.
Putregaiul alb confundat cu ranile produse de grindina, apare incepand de la varful ciorchinelui in perioada intrarii in parga. Boabele capata o culoare palida, cu aspect de ‘oparit’

Daunatorii vitei de vie:

Acarinoza vitei de vie- Phyllocoptes vitis
Simptome :
Se considera cel mai periculos acarian al vitei de vie
Primavara mugurii intarzie sa porneasca si apoi se ofilesc
Lastarii au internodiile scurte si asezate in zig zag
Frunzele raman mici, gofrate si au forma de cupa. Se poate confunda cu atacul de excoripza, eutipoza sau trips
Vara, frunzele sunt gofrate si prezinta puncte galbene. In cazul unui atac puternic frunzele apar bronzate.
Strategia profilaxiei si a tratamentelor:
iarna se realizeaza analiza de laborator a mugurilor si vara se observa simptomele
primul tratament se face la 2-3 frunze degajate, cand s-au gasit 20 de acarieni/frunza
al doilea tratament se face cand lastarul are 25 cm, daca avem 1-3 acarieni/frunza
in iunie, daca avem mai mult de 100 de acarieni/frunza

Acarianul comun- Tetranychus urticae
este o specie polifaga
Simptome:
aparitia pe limb a petelor galbene bine delimitate
deformarea limbului, necrozarea si uscarea timpurie
pe frunzele tinere, petele sunt galbene la soiurile albe si rosii la soiurile rosii
petele provocate de acarieni primavara nu trebuie confundate cu infectia primara produsa de mana
strategia de combatere:
controlul plantatiei, aplicarea unui tratament este necesara doar daca avem mai mult de 3 acarieni/frunza

Tripsul – Anaphotrips vitis
Simptome:
primavara apar necroze brune pe ambele fete ale frunzelor, se deformeaza, devin casante, au forma de cupa
urmele lasate de intepaturi sunt prezente pe toate organele plantei
un atac puternic impiedica cresterile, lastarii au internodii scurte, nu se mai dezvolta
strategia de combatere:
controlul simptomelor in plantatie
daca 60-80% din frunzele analizate sunt ocupate de un trips se impune tratament
daca in anul precedent a fost atac puternic, se face tratament la dezmugurit

Molia strugurilor- Lobesia botrana
Simptome:
molia este considerata cel mai important daunator al vitei de vie
larvele primei generatii penetreaza butonii florali, apoi confectioneaza un cuib matasos (mai-iunie)
la a doua generatie, larvele penetreaza numeroase boabe alaturate (iunie-iulie), la suprafata boabelor atacate se pot vedea excrementele larvei
a treia generatie de larve penetreaza boabele in parga (august-septembrie)
strategia de combatere:
controlul plantatiilor
aplicarea tratamentelor la avertizare
respectarea pragurilor economice de daunare
pentru generatia 1, primul tratament se executa inainte de inflorit, pentru generatia a doua la compactarea strugurilor, iar pentru generatia a 3-a la intrarea strugurilor in parga. Este importanta distrugerea primei generatii.

Tratamente si produse:

Serenade- BASF- un produs compus din Bacillus subtilis- o bacterie ce se gaseste in mod obisnuit in natura; fungicid (fainare, mucegai) si bactericid
Biofalgue- DISTRISIM (jardinage ecologique) ingrasamant din alge ce stimuleaza dezvoltarea microorganismelor din sol, inmultirea celulelor din planta, rezultand intarirea sistemului imunitar al plantei
Soufre Biofa-DISTRISM (jardinage ecologique) sulf cu particule fine de sapun vegetal; fungicid, combate fainarea. Se adiminstreaza in doza de 4kg/ha. Se evita tratamentele la temperaturi inalte. Pentru o buna protectie nu se depasesc 10 zile intre tratamente.
Algocuivre-un amestec din sulf pulbere, cu hidroxid de cupru 3%, extract din coada calului si alte esente din plante. Sulful actioneaza prin emisia de vapori si joaca un rol important in fiziologia plantelor .Extractul din coada calului si esente naturale diminueaza sensibilitatea la bolile criptogamice si amelioreaza aderenta produsului. Ajuta planta sa reziste la anumite boli, in special mana, fainare si putregai. Doza este de 35 kg/ha.
Ulmasud- un amestec intre diferite roci, in forma de pulbere. Intareste rezistenta plantelor la diferite boli, in special la mana. Actioneaza doar preventiv inainte de dezvoltarea ciupercilor. Trebuie sa se faca o pulverizare regulata cu o concentratie in functie de stadiul vegetativ al plantei. Pentru fainare se adauga Soufre Biofa. Se aplica 3 kg/ha la primul tratament, apoi 4 kg, si 6 kg la al treilea tratament.
Kanne- produs pe baza de cereale lactofermentative, ce influenteaza rezistenta plantelor. Datorita procedeului de fabricare, are ca scop imbogatirea compozitiei in bacterii lactice, enzime, minerale si oligoelemente, se obtine o crestere a rezistentei interne a plantelor conttra bolilor, se aplica in doze de 2-4 l/ha in plantatii tinere. Urmand ca in perioada de vegetatie matura sa se adminsitreze 25-30 l/ha.
Actigraines N sau P- elibereaza in sol azot si fosfor , doza este de 0,4 l/ha si se administreaza combinat cu Biofalgue (activator in descompunere) si zahar.

Extracte din plante:
Infuzie din musetel: permite diminuarea dozelor de cupru; se folosesc 10 g in 3.5 l H2o si se dilueaza in 35 l/ha
Decoct din coada calului- Equisetum arvense: amestec anticriptogamic cu activitate medie impotriva fainarii,ruginii, folosit adesea preventiv dar a dovedit si eficacitate in timpul dezvoltarii ciupercii. Administrat vara provoaca arsuri. Recoltarea plantei se face la sf de iulie-august cand continutul de siliciu atinge un maxim in grafic. Plantele nu sunt eficace decat in anul recoltarii, deci nu se fac provizii. Se folosesc 100-120 g de planta uscata la hectar care se fierb la foc moale in 5 l de H2O de ploaie, lasand apoi sa clocoteasca 40 de minute intr-un vas acoperit. Este mai puternica daca lasam in macerat in H2O o zi inainte de a o pune la fiert.Se umple un recipient ¾ cu tije uscate ce se acopera cu apa de ploaie, se incalzeste pana la punctul de fierbere si se lasa la foc mic 40 min. Pentru a folosi acest decoct se dilueaza 1/9 (10% s.a. si restul H2O). Se folosesc 35-70 l /ha in functie de posibilitatile de pulverizare. Decoctul nediulat se pastreaza la rece si intuneric in recipiente de sticla inchise la culoare cateva saptamani.
Infuzie din sunatoare- permite diminuarea tratamentelor cu sulf. Este foarte eficace administrata in fenofazele tinere. Revigoreaza planta si de aceea se foloseste in perioadele foarte calde.
Infuzie din lastari de salcie- se folosesc lastarii tineri, recoltati primavara. 50 g scoarta uscata/500 g scoarta proaspata, taiata in aschii mici, se infuzeaza 15-30 min in apa foarte calda. Lichidul obtinut se dilueaza in 45 l H2o si va fi pulverizat pe plante. Specii de salcie folosite: Salix viminalis, S. rubra, S purpurea..Nu se foloseste salcie plangatoare.
Macerat fermentat de urzica- se foloseste Urtica dioica sau U. urens, planta intreaga. 1 kg planta proaspata sau 200 g planta uscata la 10 l H2O si se lasa la fermentat timp de cateva zile. Se poate face si infuzie 1 kg planta proaspata la 10 l H2O timp de 12 ore, ce se dilueaza 10 %. Maceratul diluat de 20 de ori il putm folosi tot anul, ajuta la stimularea plantei, impotriva clorozarii, a fainarii; favorizeaza descompunerea materiei organice daca il folosim in sol. Putem combina 1,5 decoct din Equisetum arvense=coada calului cu 1 l macerat de urzica impotriva acarienilor si puricilor. Infuzia din urzica se foloseste impotriva moliei strugurilor in dilutie de 10% (1 kg planta uscata la 10 l H2O, lasata la macerat 12 h).

Pentru consultatii si teste privind protectia plantelor va indrum catre Facultatea de Agricultura la prof. Beatrice Iacomi- catedra de Fitopatologie si Prof. Ionela Dobrin- catedra de Entomologie

Bibliografie:
Ghid de viticultura ecologica- prof. Arina Antoce, S. Cazacu, prof. I. Namoloseanu, M. Vascu, D. Dumitru, I. Voiculescu, L. Ficiu, L. Dumitrascu si D. Damian
Mic indreptar de viticultura ecologica- Prof. L. Dejeu si M. Bucur
Tratat de entomolgie speciala- Ionela Dobrin
Ravageurs et maladies au jardin- Otto Schmidt si Lidia Henggeler