Publicul este astăzi prea puţin conştient de efectele nocive ale ingerării de fluoruri, atât prin utilizarea pastelor de dinţi care conţin fluor, cât şi din apa potabilă. Există un număr foarte mare de studii care au demonstrat că fluorurarea nu are niciun efect în combatarea cariilor dentare, în schimb există dovezi că fluorul din pasta de dinţi şi din apă reprezintă un real pericol pentru sănătate.
Fluorizarea este contestata vehement de mii de medici şi oameni de ştiinţă, iar cercetările au arătat că ea conduce la creşterea mortalităţii infantile, provoacă malformaţii congenitale, distruge oasele şi sistemul nervos, scade coeficientul de inteligenţă şi induce stări de obedienţă.
O serie de studii demonstrează că în trupul uman prima ţintă atacată în care fluorurile se acumulează este glanda pineală (epifiza), fapt care conduce la calcifiere şi blocarea funcţiilor acesteia. Glanda pineală este localizată exact în centrul geometric al creierului. Ea este de mărimea unui bob de mazăre şi este amplasată într-o cavitate mică, în spatele şi deasupra glandei pituitare, chiar în spatele ochilor, fiind legată de al treilea ventricul al creierului. Adevărata funcţie a acestei glande misterioase a fost îndelung contemplată de către filosofi şi adepţi spirituali. Vechii greci credeau că glanda pineală reprezenta legătura noastră cu „Realitatea Gândului”.

„Locul sufletului”.
Glanda pineală prezintă multe caracteristici ale ochiului exterior. Această glandă conţine o hartă completă a câmpului vizual al ochiului. Este activată de lumină şi controlează variaţiile bioritmului natural al organismului. Glanda pineală funcţionează într-o armonie directă cu hipotalamusul – ce coordonează reacţiile legate de sete, foame, sexualitate, ceasul biologic, precum şi procesul de îmbătrânire. Glanda pineală secretă melatonina în stare de relaxare şi, de asemenea, răspunde la energia câmpului electromagnetic. În zona unei anumite frecvenţe a undelor cerebrale, cum ar fi undele Theta, simţul graniţei ego-ului deseori dispare. Conştiinţa noastră este, în acel moment, mai puţin preocupată de existenţa fizică. Efectele negative în plan psiho-mental şi chiar spiritual ale prezenţei unor cantităţi de fluor excesive în corpul uman sunt considerabile şi nu pot fi neglijate. Tradiţia yoghină afirmă că funcţiile glandei pineale sunt corelate cu centrul de forţă suprem al fiinţei umane, Sahasrara. Fluorul afectează grav funcţionarea acestui centru de forţă, privând-o pe fiinţa umană de anumite trăiri spirituale esenţiale. Fluorurarea poate avea deci ca efecte chiar modificarea concepţiilor morale şi de viată. În acest context putem spune că nu este deloc întâmplătoare proliferarea ateismului într-o lume în care miliarde de oameni de pe planetă sunt păcăliţi să se spele pe dinţi cu o neurotoxină sub pretextul că "salvează lumea de carii".
S-ar putea să nu vă pară surprinzător faptul că regimurile lui Hitler şi Stalin au practicat conceptul de control al minţii prin intermediul substanţelor chimice. Însă s-ar putea să vă mire cum a ajuns astăzi fluorura să fie folosită ca instrument de supunere şi îndobitocire a populatiei la nivel global: conceptul a fost preluat de armata americană care a continuat cercetările naziste în căutarea unor tehnici ce produc incapacitatea inamicului sau a unei intregi naţiuni
La sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial, guvernul SUA l-a trimis pe Charles Eliot Perkins, un cercetător din domeniul chimiei, biochimiei, fiziologiei şi patologiei, să coordoneze vastele uzine chimice IG Farben din Germania. Acesta a aflat de la chimiştii germani despre programul de tratare a apei potabile cu fluorură de sodiu desfăsurat în timpul războiului de conducerea germană, cu scopul de a controla populaţia dintr-o anumită zonă. Metoda fusese testată anterior în Germania şi Rusia pe câmpul de luptă pentru a-i face "proşti şi docili" pe prizonierii de război. IG Farben dezvoltase un proiect de fluorurare a apei în ţările ocupate deoarece se descoperise că aceasta produce atrofierea glandei pineale, pentru cel afectat devenind dificilă apărarea libertăţii, el comportându-se foarte docil în faţa autorităţilor. Aşa cum se arată în "raportul Rockefeller", o directivă prezindenţiala din anii '70 privind activitatea CIA, “programul medicamentelor a fost parte dintr-un mult mai larg program de cercetare al CIA privind controlul comportamentului uman”. Fluorura rămâne şi astăzi una dintre cele mai puternice substante anti-psihotice cunoscute şi reprezintă circa 25% din majoritatea tranchilizantelor. Recent o ştire apărută pe site-ul Infowars afirma: Un studiu ştiinţific demonstrează că fluorura distruge creierul

Un studiu efectuat de oamenii de stiinta din India demonstrează ca ingerarea fluorurii de sodiu produce leziuni neurologice şi ale creierului.
Studiul a fost publicat de către K. Pratap Reddy de la Colegiul Universităţii de Ştiinţe de la Universitatea Osmania din Hyderabad, India.

Studiul a fost efectuat pe şobolani, pe o perioadă de 60 de zile. Fluorul a produs schimbări neurodegenerative, observându-se modificări morfologice în neocortex, hipocampus şi cerebel, precum şi în măduva spinării şi nervul sciatic.

Anterior, în anul 1995 dr. Phyllis Mullenix şi colegii săi stabiliseră că studiile realizate administrând fluorură unor şobolani "pot fi relevante în cazul oamenilor pentru potenţiale disfuncţii motorii, deficit al IQ-ului (coeficientului de inteligenţă) şi dizabilităţi de învăţare."

K. Pratap Reddy scrie în "the Journal of Medical and Allied Sciences: "Un nivel ridicat de consum de fluor (1-12 ppm), afectează sistemul nervos central în mod direct, fără a provoca mai întâi diformităţi fizice, ca urmare a fluorozei scheletului". Deteriorarea hipocampusului conduce adeseori la hiperactivitate (ADHD) şi deficienţe cognitive.

Numeroase studii efectuate în ultimii ani în China, India, Iran şi Mexic au stabilit că expunerea la fluor este asociată cu un deficit de IQ(coeficient de inteligenţă) la copii.

Corelaţia între expunerea la fluor şi IQ-ul diminuat a fost subliniată la începutul acestui an, după publicarea rezultatelor unui studiu realizat în China.
Paul Fassa scria în aprilie pentru Natural News: "Un studiu chinez recent a concluzionat că mici cantităţi de fluorură de sodiu ingerate în apa de băut (sau prin spălatul pe dinţi) diminueaza IQ-ul, în special în rândul copiilor. Acesta este al douăzeci şi patrulea studiu internaţional ce are aceeaşi concluzie. Fluorura de sodiu este legată, de asemenea, de scăderea fertilităţii şi a numărului de spermatozoizi."

În plus faţă de studiul chinez şi celelate 23 de studii ale IQ-ului, există peste 100 de alte studii pe animale care conexează fluorura cu leziuni ale creierului, susţine site-ul "Fluoride Action Network". Studiul indian este cel mai recent dintre acestea.

Dr. Tara Blank, responsabilul pe teme de Stiinţă şi Sănantate al "Fluoride Action Network" afirmă că studiul realizat de chinezi "ar trebui să fie cel care să ducă în sfârşit la interzicerea fluorizării apei şi a pastei de dinţi. Milioane de copii americani sunt expuşi zi de zi în mod inutil la această neurotoxină. Ce om cu mintea întreagă ar risca scăderea inteligenţei copilului lui sub pretextul slab dovedit al reducerii unei procent nesemnificativ al cariilor dentare."

Studiul indian disponibil aici în format PDF poate fi un ajutor inestimabil pentru activiştii care luptă pentru eliminarea distrugătoarei neurotoxine - fluorura de sodiu - din apa potabilă, produsele de igienă orală şi din alte produse cosmetice sau alimentare.
Pericolul docilizării şi al distrugerii cerebrale nu este însă cel mai grav efect al fluorurilor asupra corpului uman. Odată cu apariţia unor studii independente in anii '80, multiple sesizări şi proteste au fost adresate FDA (Food & Drug Administration) referitoare la pericolele reprezentate de fluorizare, însă acestea au rămas fără răspuns. Totuşi, după apariţia unui studiu care demonstra pericolul fluorului din pasta de dinţi pentru copii mai mici de 6 ani, în loc să-l interzică, FDA a impus de la data de 7 aprilie 1997 ca toate pastele de dinţi cu fluorură vândute în Statele Unite să poarte pe ambalaj o atenţionare în caz de otrăvire:
"AVERTISMENT: A nu se lăsa la îndemâna copiilor sub vârsta de 6 ani. Dacă înghiţiţi accidental, apelaţi la un ajutor profesionist sau contactaţi imediat un centru de control al otrăvurilor."

De ce este nevoie de un astfel de avertisment?
De ce nu este interzis complet fluorul din pastele de dinţi?

Există o informaţie pe care majoritatea populaţiei nu o cunoaşte şi care sună înfricoşător. Ea aparţine doctorului John Yiamouyiannis: „Nu adăugăm în mod deliberat arsenic şi nici plumb în apă. Dar adăugăm fluor. De fapt fluorul este mai toxic decât plumbul, iar arsenicul este doar puţin mai
otrăvitor decât fluorul.

”

Şi mai puţin cunoscut este faptul ca fiecare tub de pasta de dinti cu fluor - chiar şi cea comercializată pentru copii - conţine suficient fluor pentru a ucide un copil. Cele mai multe paste de dinţi "Colgate pentru Copii", având arome apetisante, conţin 143 miligrame (mg) de fluor în fiecare tub. Această doză de fluor este mai mult decât dublul dozei letale (60 mg) pentru un copil de 2 ani cu greutate medie. De asemenea, este mai mare decât doza capabilă să ucidă copiii cu greutate medie având vârsta de până la 9 ani. Vârstă
copil

Greutate
medie

Doza letală
de fluorură
*

Procentul de pastă
de dinţi "Colgate
pentru copii" letală
în cazul ingerării **
2 ani

~12 kg

60 mg

~42% din tub
3 ani

~15 kg

75 mg

~53% din tub
4 ani

~16 kg

80 mg

~56% din tub
5 ani

~ 18 kg

90 mg

~63% din tub
6 ani

~20 kg

100 mg

~70% din tub
7 ani

~22 kg

110 mg

~77% din tub
8 ani

~25 kg

125 mg

~87% din tub
9 ani

~28 kg

140 mg

~98% din tub

Doza ucigătoare = 5 mg de fluorură per kg. Aceasta este doza minimă care produce semne şi simptome vizibile, inclusiv moartea, şi care necesită intervenţie medicală specializată imediată. Aceasta nu înseamnă că doze mai mici de 5.0 mg de fluor/kg ar trebui privite ca fiind inofensive. (Sursă: Journal of Dental Research1987; 66:1056-1060.)

Concentraţia de fluorură în pastele de dinţi "Colgate pentru copii" este de 1,100 ppm (parts per milion). La un tub de 130 de grame aceasta echivalează cu 143 milligrame de fluorură.

Ambalaje fluorură de sodiu

Ambalaj fluorură de sodiu

Într-o analiză a rapoartelor existente la "Poison Control Center" între anii 1989 şi 1994 s-au găsit 12571 de cazuri de persoane care au ingerat pastă de dinţi în exces. Dintre acestea 2 persoane - probabil copii - au suferit "efecte medicale importante", definite ca "semne sau simptome care pun în pericol viaţa sau duc la invaliditate sau desfigurare" (Sursa: Shulman JD, Wells LM. (1997).
Acute fluoride toxicity from ingesting home-use dental products in children, birth to 6 years of age.
Journal of Public Health Dentistry 57: 150-8.).

Reclamă la o pastă de dinţi care face apel la o aluzie cu substrat sexual
dar nu avertizează asupra pericolelor înghiţirii produsului.

Alte dovezi ale "efectelor secundare" ale fluorului şi a faptului că se poate muri după ingerarea lui aveţi aici şi aici.
****************

Desigur mulţi vă veţi întreba ce putem face, ce alternative avem la pastele de dinţi cu fluor care efectiv au monopolizat toată piaţa?
Oare cum se spălau pe dinţi bunicii noştri?
Oare există şi alternative moderne, naturale?
Dacă preferaţi modalitaţile tradiţionale puteţi apela la înlocuirea pastei de dinţi cu bicarbonatul.
Pe lângă avantajul că este nenociv şi poate fi înghiţit fără probleme (ba chiar este recomandat într-o mulţime de afecţiuni gastrice, chiar şi contra cancerului), acesta curăţă foarte bine dinţii şi ajută la albirea lor. Este disponibil în aproape orice farmacie şi magazin alimentar.
Altă soluţie clasică, care poate fi înghiţită fără probleme, este sarea brută, naturală sau sarea marină. Evitaţi sarea nocivă, iodată, cu antiaglomeranţi (ferocianuri) sau conţinând alţi aditivi, adică cea care se găseşte în magazinele alimentare.
Sarea fără iod şi fără aditivi se poate achiziţiona doar din magazinele de tip "Plafar". Atenţie, chiar dacă este cea mai ieftină evitaţi sarea care se vinde ca "neiodată" în pungi de 0,5 kg de la "Slănic Prahova" pentru că este foarte murdară şi după miros pare a avea aditivi. Altă soluţie tradiţională este cenuşa (preferabil din lemn de viţă de vie) cernută şi amestecată cu apă. Detalii găsiţi pe net sau la bunici. Mai greu accesibilă, mai ales orăşenilor. Pentru cei care sunt comozi sau dependenţi de tubul cu pastă de dinţi, există şi variante fără fluor. Mare atenţie însă la lista de ingrediente pentru că unele dintre aceste paste care nu conţin fluor, pot conţine alte substanţe otrăvitoare extrem de periculoase precum: triclosan, SLS (Sodium Lauryl Sulfate) , SLES (Sodium Laureth Sulfate), parabeni, parfum, conservanţi şi coloranţi sintetici, PEG (Polyethylene glycol), derivaţi petrochimici, etc. Consultaţi Enciclopedia aditivilor pentru mai multe detalii. Cele mai bune soluţii "moderne" de pastă de dinţi sunt cele naturale sau organice cu sare, bicarbonat, plante, aloe sau alte componente naturale. Pe piaţă există multe magazine şi site-uri care vând astfel de produse de igienă orală dar nu le-am testat pe toate. Produsele naturale pe care le-am testat şi pe care le recomandăm, atît din punct de vedere al preţului cât şi al calităţii, sunt produsele Gennadent de la Vivanatura.
Ele conţin ingrediente naturale în proporţie de 95-100% : argilă , propolis, uleiuri volatile, extracte speciale din numeroase plante. Produsele Gennadent se găsesc în magazinele de tip Plafar sau pot fi comandate online.
Surse şi articole pe aceeaşi tema: Fluoride Action NetworkStudy Proves Fluoride Brain DamageGlanda pineală, al treilea ochi?Get Fresh with Crest!Colgate ChimpCercetari - Fluorura se acumuleaza in glanda pinealaFluorura - un instrument de supunere si indobitocire a populatiei?Fluorizarea contestata vehement de sute de specialistiFluorul din pasta de dinţi şi din apă, un pericol pentru sănătate2500 de medici şi oameni de ştiinţă protestează împotriva fluorurării O companie care vinde apă cu fluoruri pentru bebeluşi, criticată de oamenii de ştiinţăFluorizarea apei potabile, otrăvirea globală (1) Fluorizarea apei potabile, otrăvirea globală (2)