Este un mare fassss .
Dovada :
un calcul simplu al rezultatelor aplicării acestui proiect de lege indică faptul că pentru 100 lei plătiți de un pacient care dorește să se trateze în „regim privat într-un spital public” avem următoarea distribuție:

Medicul: după impozitare ia 33% din tariful aplicat (33 lei);
Alte categorii de personal participante la realizarea serviciului medical: 16.5% (16,5 lei);

Ceea ce înseamnă că doar 49.5% din tarifele aplicate vor ajunge la salariați, diferența regăsindu-se în principal la bugetul de stat.

În cazul serviciilor medicale purtătoare de TVA analiza indică o situație și mai tristă pentru salariați, salarizarea suplimentară a medicului reducându-se de fapt la cca. 26,6% din încasări iar a restului participanților la actul medical la cca. 13,3%.

Altfel spus, proiectul de lege presupune că medicii vor dori să facă practică privată în spitalele publice pentru un venit situat între 26,6% și 33% din tarifele plătite de pacienți, ceea ce este cu totul nerealist, mai ales dacă luăm în considerare faptul că posibilitățile de plată ale cetățenilor sunt unele reduse.

Analiza atentă a legii arată că statul încasează aproape jumătate din ceea ce se tarifează. Este evident astfel că proiectul salarizării suplimentare a medicilor (și altor categorii de salariați) are de fapt drept principal scop o creștere a încasărilor la bugetul de stat, Ministerul Sănătății ratând două din obiectivele sale esențiale, respectiv creșterea calității vieții profesionale a lucrătorilor și (prin asta) creșterea calității serviciilor medicale de care beneficiază pacienții, preferând în schimb preluarea onor atribuții ale Ministerului de Finanțe (creșterea sumelor colectate