Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic - InfOMG sustine si promoveaza aplicarea principiului precautiei pentru a preveni dezastre ecologice cu profunde implicatii sociale si economice, inainte de a isi fi produs efectele.

InfOMG se opune eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic din urmatoarele motive:

Patente asupra vietii. Una din consecintele utilizarii de seminte modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute din recolta. Acest lucru se datoreaza cauza patentelor inregistrate pe semintele modificate genetuc. Patentele duc practic la o dependenta totala a agricultorilor de companiile producatoare de organisme modificate genetic si concentrarea surselor de hrana in mainile catorva corporatii de acest fel. In fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de la companiile producatoare. In cazul în care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura, este pasibil de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie, pe baza legislatiei de proprietate intelectuala.
Mail mult decat atat, pentru agriculturii ale caror culturi au fost contaminate de la o cultura invecinata de plante modificate genetic, nu exista nici o legislatie care sa ii protejeze de tacticile agresive ale corporatiilor care detin patente pentru respectivele plante. Corporatiile pot cere nestingherite daune pentru incalcarea dreptului de proprietate intelectuala, indiferent daca agricultorul nu a dorit plante modificate genetic in campul sau.
Riscurile asupra mediului. Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem.
Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor.
De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide.
Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic.
Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza.
Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate genetic.
OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultand astfel organisme noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil.
Atunci cand s-au lansat in cultura, nu se cunostea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra sanatatii mediului si oamenilor. Toate aceste concluzii s-au obtinut ulterior. Nu trebuie sa asteptam producerea efectelor mai grave pentru a lua decizia interzicerii OMG, pana la momentul la care se dovendesc 100% sigure pentru mediul inconjurator.
Riscurile asupra sanatatii umane.
mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor.
Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu stiintific.
Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat în martie 2007.
O alta varietate de porumb modificat genetic a companiei Monsanto, denumita NK603, deja aprobata pentru consum în Uniunea Europeana a fost analizata de Institutul Stiintific francez CRIIGEN.
Rezultatele studiului au aratat ca grupul de cobai hranit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima si a prezentat diferente semnificative în greutate.
Numeroase alte studii de evaluare a impactului asupra sanatatii mamiferelor arata rezultate ingijoratoare asemanatoare.
Lipsa de transparenta. In Romania, comunicarea din partea autoritatilor in ce priveste situatia organismelor modificate genetic este aproape inexistenta sau formulata intr-un limbaj extrem de complicat, inaccesibil publicului.
De asemenea, la solicitarile pentru informatii de interes public din domeniul OMG sunt transmise de cele mai multe ori raspunsuri incomplete sau autoritatile nu isi recunosc responsabilitatea pe care o au in acest domeniu.
Nu exista nici o situatie centralizata care sa prezinte oficial publicului ce anume se cultiva, ce fel de produse modificate genetic se vand pe piata nationala, cu ce regularitate se efectueaza controale pe piata si in campurile agricole si care sunt rezultatul acestora.
Website-ul (platit din bani publici) www.biosafety.ro menit sa asigure transparenta in domeniul OMG este un esec total in aceasta privinta.
Neetichetarea produselor modificate genetic. Desi prin legislatia nationala si directivele europene etichetarea produselor obtinute din OMG sau care contin ingrediente modificate genetic este obligatorie, acest lucru nu se intampla practic in Romania. Prin neimplementarea acestei legislatii specifice se incalca dreptul consumatorului de a alege produse care sa nu fie modificate genetic, prin simplul fapt ca nu poate identifica aceste produse pe piata.
Organismele Modificate Genetic nu vor salva lumea de la foamete. Foametea in lume este un fenomen cauzat de sistemul ineficient de distribuire a hranei la nivel global si saracie, incapacitatea de a cumpara hrana. In Uniunea Europeana, de exemplu, se impun restrictii la productia in agricultura, ceea ce inseamna ca se poate produce mai mult, insa se doreste evitarea de supraproductii. De asemenea, exista de multa vreme in sistemul agriculturii conventionale, plante capabile de productii mari la hectar, nedepasite in performanta pana acum de plantele modificate genetic.
Resursele consumate in mod inutil pentru a produce Organisme Modificate Genetic.
Pentru a putea cultiva plante modificate genetic, in Romania sunt consumate sume considerabile din bugetul public pentru a mentine in functionare numeroase birouri si autoritati cu responsabilitati in domeniul controlului si autorizarii organismelor modificate genetic.
Nu se cunoaste care este rezultatul activitatii a celor mai multe dintre aceste birouri.
Nu exista o reala evaluare a riscului pe termen lung asupra mediului si sanatatii umane.
In Romania nu au fost realizate studii de evaluare a efectelor asupra mamiferelor si biodiversitatii.
Nu exista nici o strategie de combatere a unui eventual dezastru ecologic sau asupra sanatatii umane.
Aceasta tehnologie poate sa conduca la efecte neasteptate. Genele nu functioneaza in mod izolat ci in relatii extrem de complexe care inca nu sunt intelese pe deplin de catre oamenii de stiinta. Orice schimbare in ADN va afecta noul organism creat pe termen lung, in feluri pe care oamenii de stiinta nu le pot prevedea.
Nu exista informatii clare asupra responsablitatii legale in cazul unor consecinte negative. In Romania exista peste 24 de legi nationale care reglementeaza responsabilitatea autoritatilor in domeniul OMG. Pentru ca situatia sa fie si mai complexa si mai dificil de monitorizat, responsabilitatea in privinta OMG este impartita intre mai multe ministere si agentii neguvernamentale, fiecare la randul sau avand responsabilitati in diferite faze de productie a OMG. In plus, dinamica cu care aceste legi sunt revizuite sau revocate, face ca situatia sa difere de la an la altul in mod semnificativ. Astfel, cetatenii nu pot avea o imagine coerenta cu privire la cine este responsabil de fiecare etapa a existentei OMG pe piata. Prin comparatie, tarile membre UE au reglementat OMG prin 1, maximum 3 acte normative nationale, iar responsabilitatea autoritatilor se restrange la mult mai putine autoritati.
InfOMG nu se opune per se cercetarii in domeniul biotehnologiilor vegetale care sunt realizate in laboratoare sau in medii izolate in conditii de stricta securitate. Stiinta si cercetarea sunt esentiale in dezvoltarea societatii umane. Insa aplicarea la scara larga a ingineriei genetice, fara a avea siguranta utilizarii acesteia este un fapt iresponsabil, care incalca printre multe altele dreptul la siguranta alimentara, la un mediu sanatos si la dezvoltare durabila pentru generatiile viitoare.
Siguranta este un rezultat la care se ajunge dupa experienta acumulata. In cazul alimentelor modificate genetic nu a trecut suficient timp (prima planta modificata genetic a fost cultivata in 1995 in SUA) pentru a se ajunge la o astfel de concluzie. In plus dezbaterile publice pe aceasta tema nu au avut inca loc in mod real la nivel European si cu atat mai putin in Romania.

Sursa infomg.ro/web/ro

Link sters admin