Domnule dr Ioan, boala este pentru noi o sansa de vindecare .
Daca spiritul nostru e sanatos si trupul va fi sanatos .
Adevarat e ca rugaciunea functioneaza ca o sedinta de acupunctura bine facuta, in plus efectul rugaciunii e in planul subtil spiritual : meridianele spiritului .
Asta e adevarata vindecare : cea spirituala .

Multumesc de postarea D-vs .

Cativa vindecatori au descoperit cu surprindere ca puteau prelua migrena care se transfera de la pacient la ei insisi si sa sufere din aceasta cauza teribil daca nu-si iau masuri de a evita acest fapt (cum fac magnetizatorii aplicand metoda lui Greatrakes, ce consta in a-si plimba mainile deasupra pacientului fara a-l atinge si retragandu-se apoi intr-un colt isi scutura mainile ca si cum ar vrea sa se debaraseze de ceva murdar).
Vindecatorii au observat deseori ca si temperatura mainilor se ridica la fel ca a unui fir traversat de un curent electric. Pacientii insisi ar putea avea de asemenea o senzatie de caldura sau de furnicaturi, ca acelea provocate de ace, in partile supuse tratamentului.

Pãrintele Iustin, dela Mãnãstirea Petru Voda
"Ca sa se vindece trupul, trebuie mai intai vindecat sufletul"

- Clipe de ascultare, langa staretul IUSTIN, de la Manastirea Petru Voda -

In locul unde se termina lacul Izvorul Muntelui, la 30 de kilometri de Bicaz, porneste un drum care duce spre o salba de manastiri, intre care cea mai mare este Manastirea Neamtului. Drumul este presarat cu cruci si troite in fata carora drumetii se opresc sa-si faca sfanta cruce. Din drumul mare, din satul Petru Voda, porneste un drum forestier, raspantia fiind marcata cu o cruce. Este un drum care urca adanc in munte, in padurile de brad si molid, unde se afla manastirea Petru Voda.

Parcurgem acest drum intr-o zi de luni, dupa ce intunericul s-a lasat. Nu este un drum ca oricare altul. Din masina se simte tacerea si pacea acelor locuri. Aproape din kilometru in kilometru, se afla o cruce, cu un mic loc de rugaciune. Totul sugereaza un pelerinaj spre un loc sacru. Putinele masini care coboara in noapte ne asteapta sa urcam dealul pe drumul inghetat si acoperit cu zapada si apoi isi continua calatoria.

In curtea manastirii, aflata inca in constructie, este putina lume. O cruce mare, cioplita in gheata, straluceste fascinant la lumina farurilor. Credinciosii pe care-i intalnim in curte se mira de faptul ca nu stim unde se afla staretul Iustin si ne indruma, plini de bunatate, la el.

Ajungem intr-o salita de asteptare, in fata unei usi de lemn masiv, unde intalnim alti credinciosi care au venit sa vorbeasca cu batranul calugar. Nu pomenim faptul ca am venit pentru un reportaj, ci doar ne aratam interesul pentru vindecarile prin rugaciune, care am aflat ca s-au savarsit aici. Interlocutorii nostri sunt foarte tineri, studenti, care vin aici in mod obisnuit, sa-si ia binecuvantarea si sa-si "hraneasca" sufletul cu pacea si credinta manastirii. Da, ei cunosc cazuri de vindecare prin rugaciune savarsite aici, dar mai ales de vindecare a sufletului.

Staretul

Staretul Iustin este trecut de saptezeci de ani. Are ochii albastri si senini; parul si barba argintii se revarsa peste sutana neagra monahala. Trupul este drept si slab, ascetic. Vocea ii este puternica si calma, profunda.

Ma surprinde de la bun inceput, nominalizand cu precizie facultatea pe care tocmai am absolvit-o. Este foarte obisnuit sa discute cu tinerii.

"Oamenii au nevoie acum mai mult ca oricand de spiritualitate, de credinta", spune staretul Iustin. Spre surprinderea mea, sfintia sa regreta fatis ca atmosfera spirituala din lacasurile de rugaciune si din manastiri nu se afla la inaltimea asteptarilor. "Aceste lacasuri", spune el, "nu au efervescenta spirituala care ar fi necesara pentru momentul de acum". Este o inertie pe care el o intelege. Materialitatea exercita o atractie pe care, de asemenea, o intelege, dar lucrurile nu se afla pe fagasul pe care ar trebui, dupa aproape 10 ani de libertate. Parintele Iustin nu resimte acesti ani ca fiind de adevarata libertate, libertate care ar trebui sa fie in suflet, ar trebui sa fie una cu regenerarea spirituala... "Acum inteleg ce-mi spuneau in anii ‘50 cei de la Ministerul de Interne de atunci, pe vremea cand eram intemnitat pentru convingerile mele religioase: ." Marturiile acestea tulburatoare despre "boala" spirituala a unei natiuni, facuta sa fie daruita credintei si dragostei de Dumnezeu, parintele Iustin le face fara disperare si fara nici un fel de patima. Intelegerea sa profunda strabate timpul, unifica evenimentele si cauta cu credinta si speranta spre viitor: "Admir fervoarea spirituala si credinta unor tineri care nu sunt monahi, dar al caror spirit ajunge tot mai departe".

Prima treapta: rugaciunea cu voce tare si cu credinta

Intrebat despre drumul pe care trebuie sa-l urmeze cei ce vor sa-si vindece sufletul si care vor sa-si sprijine trupul bolnav cu ajutorul spiritului, staretul Iustin raspunde foarte nuantat. Nici un om nu poate evolua la fel cu un altul. De aceea, Sfintii Parinti au lasat nenumarate marturii ale desavarsirii lor, pentru a vedea ca fiecare om este pedepsit, incercat, ajutat, inaltat de Dumnezeu in felul sau. Fiecare mare sfant invocat in rugaciune revarsa asupra noastra un anumit har: sfantul Nicolae isi revarsa darurile cu bunatate, sfantul Gheorghe ne da puterea de a birui... Cei ce cauta alinarea sau desavarsirea in rugaciune, adesea se grabesc. Toti ar vrea sa inceapa cu "Rugaciunea inimii". Dar pana la rugaciunea inimii, pe care doar foarte putini alesi o pot aborda cu succes din inceput, sunt multe trepte, dintre care prima este rugaciunea cu voce tare si cu credinta, care este cea mai simpla si folositoare in inceput. Tot ceea ce se face la manastire este pentru inaltarea spiritului, vindecarea nu este decat o consecinta, si de aceea staretul Iustin nu i-a dat atentie si nu a tratat-o ca pe o "entitate separata". "Ca sa se vindece trupul, trebuie mai intai vindecat sufletul."

Ma surprinde din nou cu afirmatia ca in conditiile actuale de progres tehnic, progresul spiritual ar fi mult mai rapid daca ar exista intelepciune. Cu naturalete imi spune ca ar fi tare bine daca in afara Internetului, pe care il cunoaste acum umanitatea, ar exista si o asemenea interconectare a tuturor oamenilor in spirit. Fiinta sa emana bunavointa si optimism. Este una din acele fiinte rare, care reusesc si la varste inaintate sa se impace perfect cu prezentul.

Taina plantelor care aduc vindecarea

Parintele Iustin este foarte interesat de vindecarea cu plante. Vrea sa intemeieze o bolnita, un mic sanatoriu, cum existau acum 100-200 de ani pe langa manastirile mai mari, pe vremea cand in aceasta tara binecuvantata vindecarea spiritului si a trupului erau vazute impreuna. Taina plantelor care pot aduce vindecare si alinare multor oameni este ca ele provin dintr-un pamant sfintit de Dumnezeu si de sufletele oamenilor. In trecut, spune parintele, oamenii, inainte de a se duce la lupta, se spalau si se purificau, pentru ca in acea zi ar fi putut sa intre in pamantul care era sfant pentru ei. Atunci cand vorbim de pamant, pamantul din care rasar plantele si care ne da viata, ar trebui sa folosim si notiunea de sfant. In felul acesta, ierburile de leac si hrana pe care ne-o da pamantul ar capata o putere tamaduitoare mult mai mare.

Despre vindecatori

Pana omul nu se cunoaste, nu descopera tainele ascunse de Dumnezeu in el insusi, nu va putea face prea mult. Trebuie intai sa ne umplem de cunoastere, cunoastere a propriei fiinte, pentru a putea apoi sa ne revarsam cu har asupra fiintelor care cer ajutorul. Aceasta este conditia pe care trebuie sa o realizeze vindecatorul prin orice mijloace ar face vindecarea.

Fiecare om trebuie sa-si gaseasca prin rugaciune credinta, dragostea. Altfel nu face decat ceva mecanic, fara har.

Rugaciunea vindeca in primul rand sufletul si mintea. La intrebarea: "Ce boli se vindeca prin rugaciune?", parintele Iustin raspunde fara sa ezite: "Cele sufletesti, tulburarile psihice". Dupa vindecarea sufletului sau impreuna cu aceasta, si corpul poate fi salvat de suferinta. Imi da drept exemplu un caz, care de fapt ma adusese la el, al unei bolnave de cancer, care suferise cumplit si care desi se hotarase prea tarziu pentru a putea fi ajutata trupeste, si-a gasit prin rugaciune seninatatea si alinarea, in mijlocul celor mai cumplite dureri si suferinte. Sunt oameni care ajung in viata de dincolo ca niste mucenici, datorita rugaciunii in ceasurile cele mai grele de suferinta.

Nadejdea

Pentru a-mi da un exemplu al puterii rugaciunii si, mai ales, al credintei, calugarul Iustin ia cazul unei femei care fusese lovita in multiple randuri de viata. Ea a venit la manastire pentru a capata un sfat, care sa o ajute sa scape de grijile si apasarea vietii. Parasita de un sot patimas, cu doi copii, nu-si afla nici un sprijin in lume. In disperarea ei, aceasta femeie a gasit intr-o zi puterea de a se uita, cu nadejde, la o icoana. Aceasta putere de a cere ajutorul sfant, aceasta privire plina de nadejde, i-a dat o bucurie si o pace pe care nu le cunoscuse. A realizat atunci bucuria de a avea doi copii, de a avea doi baieti sanatosi, si a trait o multumire peste intelegerea obisnuita. I-a multumit lui Dumnezeu, simtindu-se - datorita nadejdii ei - eliberata de grijile si de suferinta de zi cu zi.

Puterea de evocare a batranului calugar este neobisnuita. In incapere se revarsa prin cuvintele sale un aer de libertate, de libertate in spirit. Mintea si sufletul se simt eliberate in acele momente de orice tensiune sau constrangere. Seninatatea staretului se transmite fulgerator in inima interlocutorului.

Despre inceputul oricarui demers de inaltare sau de vindecare a omului, parintele Iustin spune: "Taranul, cand pune samanta in pamant, nu-si da voie sa se gandeasca ca poate va veni seceta sau inundatiile si samanta nu va rodi. El nu se uita deloc in trecut sau intr-un viitor ipotetic. Inainte de a arunca semintele, isi face o cruce mare si spune: ... Si semintele acelea vor rodi".
ILIE TUDOR

Viaţa Creştină este publicaţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” din Los Angeles, California. Rector: Very Rev.Fr. Constantin Alecse.
3315 Verdugo Road, Los Angeles, California 90065 - Statele Unite ale Americii
Tel. (323) 255-8583 * (818) 365-4274 – Cell. (818) 388-5483
E-mail: preot@biserica.org

SLUJIREA SPIRITULUI SFÂNT (II. Cor. 3)
Asociaţie pioasă în cinstea Spiritului Sfânt

Scopul:
Cultivarea devoţiuni faţă de Spiritul Sfânt, Oaspetele sufletului creştin (I. Cor 3,16; 6,19).
Mijloacele:
– Grija de a fi în stare de har, evitând păcatul de moarte, combătând păcatele uşoare.
– Practica virtuţilor după starea de viaţă a fiecăruia.
– Meditarea Darurilor Spiritului Sfânt
– Aspiraţia spre perfecţiune, spre unirea cu Dumnezeu
– Unirea cu aproapele în iubire (Ef. 4, 2-6).
– Apostolatul.
– Iubirea Scripturii
– Iubirea Bisericii

Practica evlavioasă. Se recomandă:
1. Recitarea zilnică a unei şeptimi din Rozarul Spiritului Sfânt. (Un Tatăl nostru, şapte Împărate ceresc. Mărire…)
2. Recitarea Rozarului Spiritului Sfânt duminica sau în altă zi.
3. Recitarea zilnică a Rozarului Spiritului Sfânt.
4. Imnul: Veni Creator (Vino Spirite) sau altă rugăciune în cinstea Sfântului Spirit

Imenţia generală şi principală pentru care se recită Rozarul Spiritului Sfânt este UNIREA TUTUROR CREŞTINILOR.

Intenţia secundară: Sfinţirea preoţilor.
Cine poate fi membru în această Asociaţie:
Orice creştin, preot, călugăr, călugăriţă care este înscris în Registrul Asociaţiei şi
împlineşte una din cele patru practici evlavioase recomandate.

Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău vie împărăţia Ta, fie voia Ta precum în Cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, apără-ne de ispite, şi ne mântuieşte de cel rău.
Că a ta este împărăţia şi puterea şi mărirea a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit. Amin.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Spirit al adevărului, care pretutinde-ne-a eşti – şi toate le împlineşti, vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi te aşează întru noi şi ne curăţeşte de toată întinarea şi mântuieşte, Bunele, sufletele noastre. Amin.

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pe Cristos Mântuitorul sufletelor noastre. Preasfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi-n transformării noastre. Amin.




ROZARUL SPIRITULUI SFÂNT

– În numele Tatălui şi a Spiritului Sfânt. Amin.
– Împărate ceresc…
– Sfânta Treime…
– Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt

Primul dar al Spiritului Sfânt:

FRICA DE DUMNEZEU

Spirite Sfinte pătrunde cu frica Ta fiinţa mea fă ca să am un respect de fiu, faţă de Dumnezeu şi să nu-l vatăm şi să nădăjduiesc de la el tot ajutorul şi să-l servesc în toate cu încredere şi iubire ca pe un adevărat părinte.
Feriţi cei săraci cu spiritul că a lor este împărăţia cerurilor.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…

Invocaţie: O Spirite Sfinte, oaspete dulce a sufletului meu, rămâi pururi cu mine.
O prea Sfântă Treime care locuieşti în sufletele noastre, prin harul tău sfinţeşte-ne din ce în ce mai mult.

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
Vino, Spirite prea Sfânt,
Şi trimite pe pământ
A ta luminoasă rază!


2. Al doilea dar al Spiritului Sfânt:

TĂRIA
(Desăvârşeşte virtutea tăriei)

Spirite Sfinte întăreşte-mă ca să pot mărturisi credinţa cu curaj, să înving toate greutăţile şi ispitele şi să duc, cum se cuvine, lupta vieţii spirituale, ca să fac în toate voia lui Dumnezeu.
Feriţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate că aceia se vor sătura.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
Al săracilor Părinte,
Dătător de cele sfinte,
Vino şi ne luminează!

3. Al treilea dar al Spiritului Sfânt:

PIETATEA – sau EVLAVIA
(Desăvârşeşte virtutea religiei şi a iubirii)

Spirite Sfinte fă să am o dragoste de fiu, faţă de Dumnezeu, să-l laud şi să-l servesc în toate cu atenţie, bucurie şi iubire şi să mă rog, cum se cuvine.
Fericiţi cei blânzi că aceia vor moşteni Pământul.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
Bunule Mângâietor,
Oaspete prea iubitor,
Dulcea noastră răcorire.


4. Al patrulea dar al Spiritului Sfânt:

SFATUL
(Desăvârşeşte în noi prudenţa)

Spirite Sfinte luminează-mi mintea ca să cunosc şi să aleg în toate situaţiile mijloacele potrivite, pentru a ajunge la mântuire şi sfinţenie, fă-mă să urmez în toate, inspiraţiile tale şi să ştiu da sfat bun aproapelui meu.
Feriţi cei milostivi că aceia milă vor avea.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
Tu în trudă alinare,
În căldură eşti răcoare,
Mângâiere în mâhnire.


5. Al cincilea dar al Spiritului Sfânt:

ŞTIINŢA SAU CUNOAŞTEREA
(Desăvârşeşte în noi credinţa şi speranţa)

Spirite Sfinte, luminează-mi mintea, ca din cele create, să-l cunosc pe creatorul şi să nu-mi pun nădejdea în creaturi, ci numai să mă servesc de ele pentru a ajunge la Dumnezeu; începutul şi sfârşitul tuturor făpturilor.
Feriţi cei ce plâng că aceia se vor mângâia.
– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
O lumină fericită,e,
Umple inima smerită,
Fiecărui credincios!


6. Al şaselea dar al Spiritului Sfânt:

ÎNŢELEGEREA sau PRICEPEREA
(Desăvârşeşte virtutea credinţei)

Spirite Sfinte luminează-mi mintea ca să cunosc şi să pătrund, din ce în ce mai bine adevărurile credinţei, fă să le văd frumuseţea şi să-mi hrănesc sufletul cu ele şi astfel să mă unesc cu Dumnezeu, adevărul suprem.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
O lumină fericită,e,
Umple inima smerită,
Fiecărui credincios!


7. Al şaptelea dar al Spiritului Sfânt:

ÎNŢELEPCIUNEA

Spirite Sfinte luminează-mi mintea cu adevărul tău şi cuprinde-mi voinţa cu iubirea ta, ca să-l cunosc şi să-l iubesc pe Dumnezeu, aşa cum spune psalmistul „gustaţi şi vedeţi ce bun este Dumnezeul” (Ps. 33,, şi să-i fac voia în toate.

– Tatăl nostru;
– 7 Împărate ceresc;
– Mărire Tatălui şi Fiului…
– Invocaţie

Cântec – o strofă din Vino Spirite prea Sfânt:
Spală ce e întinat,
Udă tot ce e uscat,
Vindecă ce a rănit!

Doamne cel ce preasfântul tău Spirit în ora a treia l-ai trimis apostolilor tăi, pe acela bunule nu-l lua de la noi, cei ce ne rugăm Ţie.
Stih:
Inimă curată zideşte într-u mine Dumnezeule, şi spirit drept înnoieşte într-u cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda pe mine de la faţa ta, pe Spiritul tău cel Sfânt nu-l lua de la mine.

Consfinţire la
SPIRITUL SFÂNT

Spirit Sfinte, Spirit Dumnezeiesc, de lumină şi iubire, eu îţi consfinţesc, mintea, inima şi voinţa şi toată fiinţa mea, acum şi în timp şi pentru veşnicie.
Fă ca mintea mea, să fie totdeauna, supusă inspiraţiilor tale cereşti şi învăţăturii sfintei biserici, al cărui conducător negreşit eşti Tu.
Înflăcărează-mi pururi, inima de iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui, fă ca voinţa mea, să fie totdeauna potrivită cu voinţa divină şi toată viaţa mea, să fie o adevărată urmare a vieţii şi virtuţilor Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, căruia împreună cu Tatăl şi cu tine Spirite Sfinte să-i fie cinste şi mărire în vecii vecilor. Amin.
Prea mărită pururea Fecioară Maria du rugăciunea noastră la Sfântul şi de viaţă făcătorul Spirit şi roagă-l să reverse asupra noastră darurile sale.

– Născătoare de Dumnezeu…
– Mărire Tatălui…



Vino, Spirite prea Sfânt,
Şi trimite pe pământ
A ta luminoasă rază!

Al săracilor Părinte,
Dătător de cele sfinte,
Vino şi ne luminează!

Bunule Mângâietor,
Oaspete prea iubitor,
Dulcea noastră răcorire.

Tu în trudă alinare,
În căldură eşti răcoare,
Mângâiere în mâhnire.

O lumină fericită,e,
Umple inima smerită,
Fiecărui credincios!

Făr’a ta Dumnezeire
Nu-i nimic în omenire
Nu-i nimic nestricăcios!




Veni Creator

Vino, Spirite Făcător, cercetează
Minţile a lor tăi, umple cu harul ceresc
Sufletele ce tu le-ai făcut.

Tu ce te numeşti Mângâietor, darul lui Dumnezeu celui prea înalt, izvor viu,
Foc, dragoste şi ungere duhovnicească.

Tu în daruri înşeptit, degetul deptei părinteşti, tu legiuita făgăduinţă a
Tatălui, dăruind cu graiul limbile.

Aprinde lumina în simţuri, revarsă
Dragostea în inimi, întărind slăbiciunea
Trupului nostru cu puterea necurmată.

Dr. Viviana Popescu
PSIHONEUROIMUNOLOGIA CANCERULUI


CADRUL GENERAL - TEORETIC

Termenul de PNI a fost introdus in 1975 de dr. ROBERT ADER, profesor de medicina comportamentala si psihosociala la Universitatea Rochester din New York.
Dr. ADER sustine ca exista o legatura intre felul in care gandim, starea de sanatate si capacitatea noastra de a ne vindeca singuri.
In particular, aceasta idee s-a nascut in cadrul unui studiu condus de ADER si colab. despre conditionarea clasica a sistemului imun.
Experimentul a constat in hranirea soarecilor cu zaharina si administrarea simultana a unui drog ce producea o iritatie gastrica. Datorita asocierii, soarecii au invatat sa refuze zaharina. Un alt efect aditional al drogului folosit era cel al imunosupresiei. Cand nu s-a mai administrat drogul ptr. evitarea iritatiei dureroase, dr. ADER a observat ca un nr. crescut de soareci injectati initial,au murit la simpla administrare a zaharinei.
Concluzia a fost ca succesul conditionarii a fost atat de mare, incat zaharina singura a produs suficienta imunosupresie incat sa omoare soarecii.
Deci, este posibil ca atunci cand organismul este supus stressului fizic sau psihic sa existe o legatura intre minte si corp.
Altfel spus, daca o persoana are o stare depresiva poate sa apara o letargie sau alte tulburari specifice; daca se pune diagnosticul unei boli grave –cancer de ex.-, va aparea o stare mentala negativa.
Conditionarea sistemului imun prin procese mentale realizeaza deci o conexiune intre cele doua.
O perspectiva si o atitudine pozitiva asupra bolii si vietii in general pot ajuta bolnavul sa lupte cu boala, constituind un supliment valabil al tratamentului conventional.

PNI este deci stiinta ce investigheaza legaturile bidirectionale intre factorii psihologici si fiecare dintre sistemele: nervos, endocrin si imun si implicatiile acestora in starea de sanatate.

Legatura intre creier si SI (sistemul imun) se face prin doua cai: SNAutonom si calea hipotalamo-hipofizo-medulosuprarenala, ambele cai furnizand molecule biologic active, capabile sa interactioneze cu celulele SI.
SI are rol in apararea organismului, previne auto-distrugerea, identifica si inlatura celulele mutante ce pot dezvolta un cancer.
Celulele SI, leucocitele, se divid in 3 clase: limfocite, monocite si granulocite (neutrofile, eosinofile, basofile), fiecare cu functii specifice.
Limfocitele se divid in celule B (derivate din maduva spinarii) si celule T(timice): Thelper, Tsupresoare/citotoxice si NK.
Celulele B produc anticorpi-imunoglobulinele si au rol in apararea antibacteriana- antiinfectioasa, fiind raspunzatoare de raspunsul imun umoral (RIU).
Celulele T-h stimuleaza activitatea imunologica, Ts realizeaza o reglare joasa a raspunsului imun( RI), iar NK (natural killer) sunt o clasa speciala de celule citotoxice, constituind prima linie de aparare antivirala si antitumorala (adica nu trebuie sa invete printr-o expunere initiala sau sa fie programate).
Celulele B sunt influentate de celulele T si de macrofage, acestea din urma apartinand SIC (SI celular)si produc substante mesagere( citokine, limfokine si monokine) ce influenteaza alte celule imune.
Eliberarea citokinelor prin activarea celulelor imune, alaturi de rolul lor in reglarea interactiunilor celulare , este una din caile prin care SI comunica cu SN si apoi influenteaza comportamentul.
Administrarea centrala si periferica a citokinelor influenteaza febra, somnul, obiceiurile alimentare, locomotia, comportamentul si starea, dispozita individului (de ex. tratamentul cu interferon are efecte psihologice si psihiatrice).
O celula tumorala poate fi atacata de macrofage dupa ce a fost acoperita cu anticorpi sau poate fi distrusa direct prin celulele NK.
Reglarea SI este facuta, in parte, prin intermediul neuropeptidelor( NP) secretate de creier, sistemul imun si celulele nervoase in diferite organe.
Ariile cerebrale care regleaza raspunsul emotinal (hipotalamusul si sistemul limbic, mai ales) sunt bogate in receptori ptr. NP. Pe de alta parte, creierul contine centrii receptori ptr. mesagerii produsi de SI (limfokine, interleukine).
Acestia permit printr-o retea bidirectionala de comunicare legatura cu creierul, SI si alte sisteme potentiale, intretinand o cale prin care reactiile emotionale pot afecta capacitatea de aparare a organismului (CANDICE PERT) sugerand ca emotiile si starea de sanatate sunt profund interconectate.
PERT sustine ca NP aduc, probabil, solutii ptr. fiecare problema medicala.
Rolul NP este f.important, ele fiind numite “dirijorii orchestrei imune” (MORLEY, KAY, SOLOMON, PLOTNIKOFF, 1987).

Toate procesele imunoreglatoare apar intr-un mediu neuro-endocrin influentat de perceptia individuala si de factorii de mediu.
Limfocitele au receptori ptr.diferiti hormoni si NP ( acetilcolina, factorul eliberarii corticotropinei-CRF, opioide endogene-endorfine) astfel ca interactiunile celulare care mediaza RIU si RIC pot fi modelate de mediul neuroendocrin in care se produce RI.
Balanta se pastreaza atat timp cat functionarea SI este optima. Deficitul SI poate creste susceptibilitatea organismului la infectie, la boli autoimune prin distrugerea celulelor self sau poate permite celulelor mutante sa se divida si sa devina maligne.
O serie de cercetari au aratat ca exista o legatura chimica inextrcabila intre emotiile noastre , inclusiv evenimentele stressante (bune si rele), si reglarea sistemelor endocrin si imun prin SNC. Aceste cercetari subliniaza importanta exprimarii propriilor emotii intr-o maniera potrivita. Cand emotiile negative puternice genereaza frica, manie sau furie si acestea nu sunt exprimate adecvat, raspunsul natural al organismului este prin sistemul nervos simpatic (CANON) si prin sindromul “fight or flight”(SELYE).
Evenimentul stressant va duce la descarcarea de adrenalina crescuta si aceasta poate da scaderea imunitatii si cresterea susceptibilitatii la boala.


INFLUENTEAZA FACTORII PSIHOSOCIALI EVOLUTIA CANCERULUI ?

Dupa unii cercetatori, factori psihologici ca: atitudinea fata de boala, expunerea crescuta la stress, dispozitia, suportul social si un anumit tip de personalitate pot fi implicati in evolutia cancerului.
Unele studii se bazeaza pe descrierea personalitatii, situatii si evenimente stressante din viata bolnavilor de cancer, comparativ cu oamenii sanatosi.
Alte studii implica masurarea unor variabile biologice ca de ex. funcionarea sistemului imun si secretia
hormonala, acestea putand media legatura intre minte si corp –domeniu ce apartine PNI.

SOLOMON (1985) a propus mai multe ipoteze privind legatura intre SI si SN, fiecare ipoteza fiind supusa cercetarii stiintifice.
De ex. o ipoteza sustine ca:”stilul de a face fata si trasaturile de personalitate pot influenta susceptibilitatea sistemului imun la evenimentele externe, inclusiv reactiile la aceste evenimente”.
In sustinerea acestei ipoteze, un nr. de studii pe pacientii de cancer, releva trasaturi de personalitate similare cu cele ale pacientilor cu boli autoimune; multe din aceste trasaturi exemplifica alexitimia –inabilitatea exprimarii sentimentelor prin cuvinte- care este tipica multor persoane inclinate psihologic catre boli psihice.
SOLOMON (1990) a sugerat ca termenul de tendinta imunosupresoare este mai adecvat decat cel de tendinta canceroasa sau chiar de tendinta autoimuna.
El sustine ca persoanele cu tendinta la imunosupresie sunt diferite de cele cu risc ptr. afectiuni coronariene sau alte boli majore, sustinand ca au anumite trasaturi de personalitate caracteristice:
sunt introverte, tacute in general, constiincioase, demne de incredere, isi neaga (reprima emotiile negative): furia, resentimentele, ostilitatea sau agresivitatea; sunt dragute, amabile, isi fac griji ca sa placa, se conformeaza usor, pun nevoile altora inaintea celor proprii, refuza sa se planga de ceva, putere de sacrificiu mare, sensibie la critica, incapatanate, distante, superactive, rigide, controlate, fac efort sa fie independente, venind in contradictie cu ele insele, caci sunt foarte dependente de altii.
Acest profil a fost numit tipul C de personalitate si este frecvent intalnit la bolnavii de cancer.

TEMSHOK & Co au facut un studiu in care s-au examinat factorii psihologici in relatie cu un nr. crescut de modificari imunologice in melanomul malign cutanat.
Conform acestui studiu, tipul C de personalitate (cu suprimarea emotiilor) se asociaza cu scaderea apararii imunlogice in cancer si cu prognosticul raspuns.
Masurarea tipului C de personalitate s-a facut printr-un interviu structurat prin care subiectii au fost rugati sa descrie evenimentele recente in timpul carora au experimentat emotii specifice.
Interviurile au fost raportate in termeni de reactii emotionale, comportamentale, fizice si cognitive la evenimente.
S-a gasit intr-adevar ca suprimarea emotiilor a fost asociata cu o mai rapida mitoza tumorala si o infiltrare saraca a limfocitelor la sediul cancerului si cu o mai crescuta proliferare tumorala –toti indicatori ai unui prognostic raspuns in melanomul malign cutanat.

Dispozitia (starea de spirit) –cateva studii raporteaza o rata mai crescuta a cancerului la persoanele depresive.
Depresia “prodromala ” a fost descrisa ca o manifestare timpurie a cancerului, mai ales a celui pancreatic. Nu este inca foarte clar daca aceasta nu este doar o asociere intamplatoare sau care din ele (cancerul sau depresia) apare prima.
O teorie ar fi ca deficienta imuna asociata cu depresia ar permite unui cancer latent sa creasca mai rapid, iar alta teorie sustine ca depresia ar fi rezultatul cancerului ca urmare a dereglarilor neurochimice. Simptomele depresiei sunt oricum greu de diferentiat de cele ale cancerului in sine. Totusi s-a constatat ca pacientii cancerosi la care depresia n-a aparut au o rata de viata mai buna.

Depresia clinica este asociata cu un nr. crescut de neutrofile circulante si cu scaderea nr. de celule NK, limfocite T si B si celule T citotoxice sau supresoare si T helper; de asemenea scade activitatea celulelor NK si raspunsul limfoproliferativ la stimularea mitogena.
Functionarea celulelor B este de asemenea afectata-de ex. pacientii depresivi au titruri crescute de anticorpi la herpes virus simplex si citomegalovirus comparativ cu cei spitalizati sau sanatosi.
Manifestarea depresiei (lipsa de placere, de bucurie, sensibilitate dureroasa) poate fi legata de asemenea de scaderea activitatii functionale a NP opioide endogene- mediata prin catecolamine:adrenalina, noradrenalina, dopamina.
Pe de alta parte exista mecanisme PNE (psihoneuroendocrine) prin care stimulul placebo poate reduce depresia si senzitivitatea dureroasa prin activarea endorfinelor ca mecanism chimic primar. (WICKRAMASEKERA).
Deficitul SI permite celulelor mutante sa se divida si sa devina maligne –vine in acord cu teoria ca depresia ar permite unui cancer latent sa evolueze mai rapid.

Evenimentele stressante din timpul vietii ca de ex. . separarea si divortul, decesul unui membru al familiei, sau al unei rude apropiate (raspunsul afectiv la ele) pot creste susceptibilitatea ptr. cancer in sensul ca apar schimbari in IU si IC in urma unei psihotraume.
Stressul se asociaza cu scaderea raspunsului mitogenic, a activitatii celulelor NK, a ly Th si a producerii de inteferon; activeaza axa hipotalamo-hipofizo-medulosuprarenala, creste nivelul glucocorticoizilor circulanti, se asociaza cu tulburari imunologice si cresc susceptibilitatea la infectii si cancer.
Peptidele opioide si catecolaminele, sub influena hipotalamo- hipofizara, sunt de asemenea parte a raspunsuli la stress si exercita efecte imunomodulatorii.

HANS SELYE (1950) defineste sindromul adaptarii generalizate conform caruia un stress initial, cu intensitate scazuta, este normal si nevatamator, un stress mai crescut poate deveni vatamator iar situatiile severe, prelungite si incontrolabile ale distressului psihologic pot conduce la boala.

BORYSENKO sugereaza ca evenimentele stressante prin ele insele nu sunt obligatoriu legate de imunosupresie, dar ca stressul aparut ca urmare a bolii poate fi definit ca perceptia unei amenintari fizice sau psihice cuplat cu ideea ca raspunsurile disponibile ale organismului sunt neadecvate ptr. a face fata situatiei.

Suportul social (familie, terapii si consiliere) creste speranta de viata si prognosticul asupra bolii.

REYNOLDS & KAPLAN (1990) au studiat rolul relatiilor sociale in aparitia si evolutia cancerului.Ei au examinat incidenta si mortalitatea pe 6848 adulti diagnosticati de cancer pe o perioada de
17 ani in California, Alemanda County, legate de cateva aspecte ale vietii sociale.
Ptr. barbati, studiul nu a relevat ceva semnificativ.
Ptr.femei, izolarea sociala, putinele contacte cu rude sau prieteni a fost un predictor important ptr. cancer, indiferent de localizarea si natura lui, la aceste persoane constatandu-se si o crestere a hormonilor legati de cancer (de ex. hormoni sexuali, corticosuprarenalieni ).

Atitudinea fata de boala- cea mai buna prognoza este ptr. pacientii cu spirit luptator si cea mai scazuta ptr. cei neajutorati, anxiosi si fara speranta.
ROBERT COUSINS, 1989, in cartea sa “Head first: The biology of hope” relateaza:
Dr. GEORGE SOLOMON, unul din pionierii PNI, mi-a povestit despre unul din profesorii sai de la Harvard. Cuprins de cancer, cu leziuni in cap, plamani si ficat, profesorul isi continua cursurile si isi incuraja prietenii constienti de prognosticul fatal dat de specialisti.
“Era emotionant sa vezi ce spirit luptator avea -spune dr. SOLMON. Cel mai important lucru pe care l-am invatat de la el nu venea din cursurile lui ci din propria lui experienta si exemplu. A invins in ciuda tuturor argumentelor- a predictiilor date de specialisti si a rapoartelor bazate pe o tehnologie sofisticata. Acest gen de lucruri nu se intampla prea des, dar este un fapt cand se intampla si este cel mai important lucru pe care il poate invata un student.”
Un alt ex. legat de celalat aspect al atitudinii fata de boala (anxietate, lipsa sperantei):
Barbat de 62 ani, diagnosticat cu un cancer incipient operabil, a decedat de atac de cord datorita lipsei de speranta si a fricii.

Factorii psihologici ca emotiile , expectatiile si credintele pacientului dar si ale medicului (asa cum influenteaza ele pacientul) pot influenta sistemul imun si au un efect crescut asupra rezultatului bolii.
PNI demonstreaza deci ca stressul si depresia de ex. pot supresa activitatea limfocitara, asa cum am aratat mai sus.


REMISIA SPONTANA –INTRE STIINTA SI MIRACOL

Cu ajutorul PNI putem intelege ce se intampla in remisia spontana (RS).
Cercetarile indica faptul ca procesele mentale, ca de ex. tehnicile de imagerie mentala pozitiva –de ex. vizualizarea celulelor sanatoase atacand si distrugand celulele canceroase-poate stimula SI ptr.a se apara si a lupta mai bine contra cancerului.

ACHTERBERG & LAWLIS (1979) realizeaza “Testul imaginii bolii”, cerand pacientului sa-si deseneze imaginea bolii, a SI si a tratamentului curent.
Imaginilor li s-au dat scoruri de la 1 la 5 pe o scala de 14 dimensiuni, ca de ex.: nivelul activitatii, simbolism, vivacitate, frecventa imaginii pozitive. Scorul total la acest test a fost gasit ca predictor al gradului de vorbire clara la cei cu laringectomie si al calitatii reabilitarii la cei cu masectomie.
Scorul prezice statutul de cancer cu o precizie de 93% ptr. cei in remisie totala dupa cancer si de 100% precizie ptr. cei decedati sau cu inrautatirea rapida in urmatoarele 2 luni.
Pacientii care au avut o noua crestere a tumorii cel mai frecvent au desenat celulele canceroase mari, dure, obiecte impregnabile –de ex. submarine, homari, crabi, scorpioni,- melcii , limacsii fiind legati de o prognoza mai buna.
Simbolurile negative ptr. leucocite au fost fulgi de nea, nori si in mod similar obiecte slabe si amorfe, iar cele pozitive au fost cavaleri, vikingi si figuri religioase.

Legatura intre SI si minte este mediata de NP- asa cum am aratat mai sus-mesageri care fac SI fie sa actioneze fie sa nu actioneze, componentele SI (nodulii limfatici, splina, timusul) primind inervatii direct de la SNC care influenteaza direct SI.
Conditionarea clasica demonstreaza rolul direct al sistemului nervos (SN) in vindecarea organismului.

ROBERT ADER, PhD, profesor de medicina psihosociala la Universitatea din Rochester, care conduce un astfel de studiu al conditionarii imune la soareci (antrenati sa-si supreseze propriile celue NK), crede ca si oamenii pot fi conditionati intr-o maniera similara.
“Cu un asa antrenament, intr-o buna zi vom putea mima efectul drogurilor imunosupresoare si intarzia debutul diverselor boli autoimune.-“ ADER

Cu toate ca cercetatorii privesc legatura minte –corp ca un puternic factor in remisia spontana cateva cazuri de RS pot fi strict biologice.

De ex, RON HERBERMAN, MD, director la Pittsburgh Cancer Institute, a observat de-a lungul anilor ca pacientii cu transplant de organ in antecedente fac des cancere datorita tratamentelor cu imunosupresoare date ptr. a impiedica respingerea noilor organe.
Cand doza de imunosupresoare a fost scazuta la ½, tumorile au scazut in 50% din cazuri.
O alta legatura biologica comuna in cazuri de RS este ca adesea acesti pacienti au avut o infectie bacteriana inainte de RS (prima nota de acest gen s-a facut in1890).

In 1973 OLD a izolat la soarece o proteina ce distrugea celulele tumorale fara a leza pe cele normale si care a fost numita factor necrozant al tumorii (TNF).
Dar infectiile bacteriene nu sunt singurele care influenteaza producerea TNF; OLD sustine ca aceasta are loc si daca se administreza placebo , punctand inca o data legatura puternica dintre minte si imunitate.

Clasicul si bine documentatul exemplu al puterii mintii in promovarea vindecarii organismului este efectul placebo (EP), conform caruia credinta bolnavului ca tratamentul este eficace, face ca fiecare gand pozitiv sa fie la fel de puternic precum medicatia sau interventia chirurgicala.
EP a fost implicat in multe RS si este considerat a fi cauza multor miracole ca cele din Lourdes, de ex. Comisia Medicala Internationala din Lourdes, compusa din 25 de medici chirurgi si cercetatori din 9 tari, se reuneste in fiecare an la Paris ptr. a diferentia intre miracole, RS si impostori.
Ptr. ca o vindecare sa fie acceptata ca miracol de comisie trebuie sa nu fi existat un tratament medical anterior al bolii respective, iar vindecarea sa vina in contradictie cu observatia si cunoasterea medicala actuala. RS nu e calificata ca miracol in Lourdes.
Din cele 6000 de vindecari reclamate in Lourdes din 1860 pana in 1989, doar 65 au fost recunoscute a fi miracole de catre comisie.
Ptr. alte multe experiente vindecatoare povestite de pelerini, probabil ca a fost vorba de puterea vindecatoare a propriilor corpuri activata de o puternica credinta care i-a facut bine din nou.

Studiile facute la pacientii cu cancere au aratat ca 35% din ei si-au imbunatatit starea generala dupa ce au primit placebo- o substanta inerta despre care ei credeau ca e medicament .
In unele studii facute in caz de chimioterapie ptr. cancer, la 30% din pacienti le-a cazut parul ptr. ca ei credeau ca acesta ste efectul tratamentului.
Un ex. mai dramatic este ceea ce antropologistii numesc “moarte vodoo” – un shaman, de ex., arata unui sef de trib pe care s-a suparat un “os al mortii” si in cateva zile seful moare ptr. ca el a crezut ca acel os il va omori.

BERNIE SIEGEL, MD, chirug pensionat si un renume in miscarea PNI, sustine ca echivalentul vestic al “osului mortii” sunt cuvintele adresate de medic pacientului atunci cand ii spune ca are o boala incurabila si ii prezice cat mai are de trait .
“Cea mai buna prescriptie medicala este DRAGOSTEA, PACEA si IERTAREA.” spune SIEGEL. Pacientul trebuie incurajat de medic, nu descurajat .

“Credintele imbolnavesc, credintele ucid, credintele vindeca” afirma ROBERT HAHN in cartea sa “Placebo: Teorie, Cercetare si Mecanism”. Uneori exista toate 3 in acelasi individ.

Intr-unul din cazurile de RS faimoase din 1950, unui barbat cu cancer avansat care nu mai raspundea la radioterapie, i s-a dat o doza experimentala de krebiozen, atunci considerat un medicament miraculos.
Conform spuselor medicului sau uluit,”tumora s-a topit precum fulgii de nea pe o plita incinsa”.
Cand ulterior omul a citit despre punerea la indoiala a eficacitatii krebiozenului ca tratament contra cancerului, tumora sa a recidivat.
Medicul sau, plecand de la o banuiala, i-a dat placebo: i-a administrat bolnavului apa si i-a spus ca este forma imbunatatita a krebiozenului. Din nou, cancerul s-a retras.
Cand Asociatia Medicala Americana a publicat ca krebiozenul este fara efect, pacientul si-a pierdut orice speranta si a murit in cateva zile.

Alte cazuri: cele vazute de mine in Fundeni: cancer gastric cu prindere hepatica si pancreatica –“Du-te acasa, te-am operat si ti-am scos tumora,o sa-ti fie bine” vine dupa aprox 1 an vindecat;
Copil 7 ani cu retinoblastom , sta cu mama 1 an in manastiri, RS a tumorii.
Daca speranta si cuvintele doctorului pot aduce vindecare, la fel de importante sunt gandurile si atitudinea fata de boala a pacientului.

JOAN BORYSENKO, PhD, psiholog in Massachusetssi autoare a cartii “Inteligenta corpului. Imbunatatirea mintii”, aminteste despre o pacienta cu o forma virulenta de cancer pulmonar, dar care a spus: “nu pot sa mor. Sunt singura si am 4 copii de crescut”. Acum, cand copiii ei au ajuns studenti reclama: “cred ca trebuie sa-mi gasesc un alt scop”.

Cuvintele incurajatoare si un spirit luptator au un rol important in raspunsul organismului la vindecare.
La unele persoane, perspectiva mortii iminente, sustine MELANIE SIMONTON, psihoterapeut la Universitatea de Medicina din Arkansas, pare mai degraba o forta declansatoare a mecanismelor de lupta decat a renuntatii si a disperarii.
SIMONTON, constienta prin munca ei cu imagerie mentala la cancerosi, spune ca a vazut oameni care refuzau sa moara. Ea citeaza cazul unei femei cu cancer cerebral ce a cuprins plamanii si gatul, care a avut o RS prin imagerie mentala si pe care a descris-o astfel :”avea un EU puternic si o putere emotionala ca a unui tanc blindat; era independenta, hotarata, neconventionala si puternic motivata ”.

Psihiatrul CHARLES WEINSTOCK, MD, director al Grupuli de Studiu ptr.Cancer Psihosomatic, New York, sustine ca cele mai izbitoare observatii legate de RS in cancer sunt evenimente personale cunoscute- de ex. schimbari favorabile in viata pacientului care preced scaderea tumorii.
Unele din cazurile de RS publicate in revistele medicale au implicat de ex., catalizatori personali si psihologici ai RS, ca de ex.: reconcilierea dramatica cu o mama indelung dispretuitoare, nasterea unui nepot, invingerea unui obstacol in cariera si o conversatie religioasa (spovedanie).

Un caz citat este al unei femei de 52 ani cu cancer uterin difuzat spre intestine si care astepta sa moara in cateva saptamani. Cand “mult dispretuitul” sot a murit inaintea ei, a trait o recuperare rapida si completa.

O alta RS: un barbat de 32 ani a fost martor la planul tatalui sau de a omori o ruda apropiata. Crima s-a comis iar omul a devenit foarte speriat ca va trebui sa depuna marturie contra tatalui la tribunal. In aceasta perioada a dezvoltat si un cancer in gat.
In sedinta de psihoterapie din pre-ziua operatiei de extirpare a tomorii, a avut un catarsis si a recunoscut intregul episod, descarcandu-si tensiunea.
In urmatoarele 4 ore a reusit sa manance fara durere- prima oara in cursul acelei saptamani si in consecinta si-a anulat operatia. Dupa 4 zile, tumora a disparut complet.
Acesti oameni –WEINSTOCK- gasesc brusc un sens al vietii si nu mai adopta o atitudine de neajutorare.

La Scoala de Medicina Standford s-a realizat un studiu pe femei cu cancer de san sub tratament medical standard.
S-au utilizat doua grupe : primul supus psihoterapiei ptr. stimularea capacitatilor de a face fata, a increderii in sine si a expresivitatii proprii; al doilea -fara psihoterapie. Concluzii: cresterea timpului de supravietuire cu 35 luni la grupul 1 si cu 19 luni la grupul 2.

Factorii psihologici pot influenta negativ boala.
Psihotraumele scad activitatea SI si cresc susceptibilitatea la boala; mai mult, un nr. crescut de cancerosi par a prezenta o multime de stari emotionale ce preced boala: suparari, reprimarea emotiilor negative (furie), tensiuni nerezolvate, sentimente legate de pierderea unei figuri parentale, probleme sexuale.

Un alt indicator al implicarii factorilor psihologici in RS vine de la persunalitatile multiple. Exista multe cazuri de acest fel in care problemele fizice- inclusiv dureri si chiar diabet-vin si pleaca de la o personalitate la alta. Mai mult, SI al lor arata schimbari dramatice de functionare odata cu trecerea de la o personalitate la alta, sugerand legatura minte- corp.
Unele cercetari sustin ca starile de vindecare specifice care insotesc schimbarile de personalitate pot fi accesibile ptr. bolnavii obisnuiti prin sugestia hipnotica.

Utilizarea tratamentelor psihologice specifice (consiliere, relaxare, imagerie mentala , biofeedback, hipnoza, terapie cognitiv comportamentala, psihanaliza ) alaturi de tratamentul standard, pot imbunatati functia imuna prin ameliorarea distressului producator de imunosupresie (ex: modificarea reactivitatii pielii prin hipnoza- limfocitele devin mai responsive la stimularea antigenica).
De asemenea, prin reprogamerea subconstientului, se pun in miscare resursele de vindecare ale organismului, se activeaza mai mult expectantele legate de viata si astfel pacientul isi poate stabili scopuri pe o perioada mai lunga.

Sa nu uitam cuvintele Mantuitorului: “Credinta ta te-a vindecat” sau :”daca ati avea credinta cat un bob de mustar ia-ti spune muntelui acestuia –misca-te- si el se va muta in mare”.

In ciuda multor eforturi, rolul factorilor psihologici in evolutia cancerului ramane neclar si controversat.
Multi cercetatori sunt convinsi ca factorii psihologici joaca un rol important in dezvoltarea cancerului si ca suportul emotional pozitiv, invatarea de a face fata stressului si adoptarea atitudinii unui spirit luptator sunt esentiale pentru supravietuire.
Stilul de viata si schimbarile atitudinale pot ajuta bolnavul sa faca fata mai bine cancerului, dar nu sunt prezentate ca o cura in sine pentru cancer.

Oare chirurgii stiu asta !

Am citit ca exista un doctor chirurg care practica chirurgia folosind ca metoda de anestezie - psychoanalgesia- dr.Angel Escudero. Doctorul afirma ca foloseste vindecarea prin gandirea pozitiva (noesiterapie)inca din 1972. Nu stiu daca acest doctor prezinta credibilitate pe plan international.
Eu sunt convinsa ca exista o actiune benefica a gandurilor pozitive asupra noastra daca noi insine vom gasi calea de a le simti cu adevarat indiferent ce cale adoptam: rugaciune, arta, meditatie.

Orice rugaciune aduce pace sufletului.Si "rugaciunea inimii" are mare putere.

Oferte???Ce oferte???Ma bag...doar sunt om de afaceri

Dr Tanase a écrit:

Myka a écrit:Oferte???Ce oferte???Ma bag...doar sunt om de afaceri

Ofer procent de intermediere 10 % .

T vezi ca Stefan a inchis un subiect cu dr Ioan si cred ca are dreptate.

Puteti sa zburdati aici fara sa deranjati .
https://acpunctura.forumgratuit.ro/discutii-libere-despre-orice-f7/
Va rog nu ma obligati sa va banez .

Dernière édition par Stefan le Jeu Nov 25, 2010 11:00 pm, édité 1 fois

Asa este, are dreptate..Eu imi cer scuze.